Hramul Mănăstirii Nicula

Ca în fiecare an, în perioada premergătoare sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Nicula se pregătește să își întâmpine pelerinii, aici desfășurându-se, în perioada 12-15 august, poate cel mai mare pelerinaj din țară, la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

După cum aflăm de pe site-ul mitropolia-clujului.ro, programul liturgic din această perioadă va fi următorul:

Duminică, 12 august

08:30 Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos

Ceasurile III, VI

Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

18:00 Ceasul IX și Vecernia, Utrenia și Ceasul I

Luni, 13 august

07:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului

Ceasurile III și VI

Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

15:00 Taina Sfântului Maslu

18:00 Ceasul IX, Vecernia și Acatistul Adormirii Maicii Domnului

21:00 Miezonoptica, Utrenia și Ceasul I

Marți, 14 august

7:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului

Ceasurile III, VI

10:00 Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur Predică

12:00 Taina Sfântului Maslu

14:00 Pelerinaj de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Gherla spre Mănăstirea Nicula, condus de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

15:00 Taina Sfântului Maslu

18:00 Vecernia cu Litie. Cuvântul de învățătură va fi rostit de PS Ignatie Mureșanul, Episcop vicar al Spaniei

21:30 Scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului

22:30 Utrenia și Prohodul Maicii Domnului

Înconjurarea bisericii cu Icoana (în jurul orei 02:00)

Cuvântul de învățătură va fi rostit de către PS Siluan, Episcopul Ortodox Româna al Ungariei

Miercuri15 august – „Adormirea Maicii Domnului”

05:00 Sfânta Liturghie în biserică

08:00 Acatistul Adormirii Maicii Domnului

09:00 Sfânta Liturghie arhierească în sobor de arhierei, preoți și diaconi

Cuvântul de învățătură va fi rostit de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț

Din soborul slujitor mai fac parte: PS Episcop Siluan al românilor ortodocși din Ungaria,

PS Ignatie Mureseanul, Arhiereu vicar al Spaniei si Portugaliei

Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale nu doar din spațiul transilvănean, ci din întreg spațiul românesc. Începuturile unei așezări monahale aici se leagă de viețuirea unui pustnic (1326), Nicolae, care a dat numele atât mănăstirii, cât și satului în care se găsește. Prima mărturie istorică ce atestă existența mănăstirii face trimitere la o biserică din lemn datată 1552, cu hramul „Sfânta Treime”, locaș ce a fost renovat între anii 1712-1714, dar a fost mistuit după aproximativ un secol și jumătate într-un incendiu.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Pictată în anul 1681, de preotul Luca din Iclod, Icoana Maicii Domnului face ca, din 1699, Nicula să devină un sat consacrat în toată lumea, Preasfânta Fecioară lăcrimând timp de 26 de zile, plângerea Fecioarei având să prevestească tristele evenimente din anul 1700. Icoana a ajuns aici prin mâna nobilului român Ioan Cupșa, care a cumpărat-o de la preotul Luca, donând-o mănăstirii.

Din momentul plângerii, Maica Domnului și-a arătat milostivirea față de mulțime de credincioși care veneau, se închinau și erau izbăviți de bolile și nevoile lor. Există până astăzi foarte multe mărturii venite de la oameni tămăduiți de boli declarate de medici incurabile, venind la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Câteva dintre acestea au fost cuprinse într-o carte apărută în acest an sub îngrijirea starețului Mănăstirii Nicula, pr. arhim. Andrei Coroian, intitulată Sfânta Icoană a Maicii Domnului de la Nicula și minunile ei.

Datorită pericolului străin, între anii 1714-1782, icoana a fost îngropată în pământ, fiind ascunsă din nou între 1948-1962, fiind găsită de starețul de atunci, arhimandritul Serafim Măciucă. A fost zidită în geamul casei lui Vasile Chezan, tatăl unuia dintre călugării uniți. După găsire, a stat în mănăstire doar câteva ore, fiind dusă ulterior de organele comuniste la Cluj, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Aici a rămas până în 24 martie 1992, când a fost readusă la mănăstire, printr-o procesiune impresionantă. De atunci a părăsit mănăstirea de puține ori și numai la evenimente deosebite din viața Bisericii noastre. Icoana este adăpostită în prezent de biserica din zid, unde se slujesc și sfintele slujbe.

Ridicarea bisericii din zid

Biserica din zid a fost construită în perioada 1875-1879, procesul continuând în 1905, la inițiativa profesorului de teologie Mihai Ivașco. Ridicarea acestui locaș s-a impus datorită numărului mare de credincioși ce frecventau mănăstirea, dincolo de piedicile ivite în decursul istoriei. După moartea profesorului Ivașco, a fost realizat iconostasul aurit, care a fost înlocuit, în anul 1938, cu unul realizat din lemn de tei, acesta având în centru un gol care descoperă Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pictura bisericii a fost executată în tehnica tempera, în 1961. Biserica a funcționat fără cele două turle timp de 30 de ani, acestea fiind ridicate în 1905.

Atunci când nu se oficiază slujbe, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este coborâtă în fața altarului spre închinarea credincioșilor. O dată pe an, în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului, icoana este scoasă din biserică, în timpul slujbei Prohodului Maicii Domnului și se face înconjurul bisericii cu această icoană.

Școala de la Nicula

Alături de așezămintele monahale din Transilvania, ca de altfel de pe întreg teritoriul țării noastre, într-o anumită perioadă a funcționat o școală și la Mănăstirea Nicula. Așa se face că în jurul anului 1659, Nicula era nu doar chinovie monahală, ci și școală „împărătească”, unde învățau copiii din satele învecinate, avându-i dascăli pe câțiva călugări. Tinerii care au studiat aici au deprins nu doar învățăturile de carte, ci și pictarea icoanelor, ceea ce a făcut ca vreme de aproape două veacuri Nicula să dea Ardealului mulțime de icoane.

Desființată în anul 1859, școala bisericească și-a continuat activitatea în spațiul liturgic, prin propovăduirea Sfintei Evanghelii și arta pictării icoanelor.

Valorificarea obiectelor vechi

În timpul stăreției arhimandritului Cleopa Nanu, după incendiul din 1973, a început colecționarea unor obiecte de cult, constituindu-se astfel muzeul mănăstirii, care oferă astăzi o perspectivă autentică asupra artei populare. Deschis în 1997, în vremea protosinghelului Visarion Pașca, muzeul include cărți vechi, icoane pe sticlă și lemn, precum și obiecte sau cărți de cult, între care Biblia de la 1795 a lui Ioan Bob, Evanghelia lui Constantin Voievod, un Liturghier de la Mănăstirea Hurez din anul 1711, alături de care se găsesc icoane din secolele XVI-XVIII.

Evoluție în duhovnicie, artă și știință

Anul 2001 a marchat istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenția vrednicului de pomenire Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, care a rectitorit așezământul monahal, reorganizându-l urbanistic și, împreună cu obștea călugărească, demarând construcția de noi edificii: biserică, o casă de creație, centrul de studii patristice, un corp administrativ, Arhondaric și Clopotniță. S-a reușit, până în prezent, edificarea Casei de creație, ce cuprinde reședința arhiepiscopului, biblioteca și atelierul de pictură.

Comentarii Facebook


Știri recente