Hramul Mănăstirii Măxineni din județul Brăila

În ziua praznicului Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni din județul Brăila, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, și-a sărbătorit hramul. La praznicul de anul acesta, mănăstirea a avut un „oaspete” deosebit: Sfântul Ierarh Nicolae – unul dintre participanții la Sinodul I Ecumenic, întrunit la Niceea în urmă cu 1685 de ani – ale cărui sfinte moaște au fost de la Catedrala episcopală din Galați, la vremea vecerniei și depuse în sfântul locaș spre venerare. Astfel, numeroși credincioși de la parohiile din apropiere, însoțiți de păstorii lor duhovnicești, au venit în pelerinaj, atât către sfânta mănăstire, cât și către sfinții lui Dumnezeu, pentru a se ruga și săruta sfintele moaște, informează Biroul de Presă și Comunicare al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Sărbătoarea a continuat a doua zi cu oficierea Sfintei Liturghii la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii. Slujba a fost săvârșită de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. A urmat slujba parastasului, pe locul ruinelor vechii biserici – tradițional obicei de a pomeni pe binefăcătorii sfântului așezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi și ostenitori. La sfârșit, mănăstirea a pregătit, cu ajutorul parohiilor din județul Brăila, agapa frățească pentru aproximativ 3.000 de credincioșii veniți la hram.

Rămășițele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului a XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab ridică aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi de nuiele. Această veche și renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Șerban Cantacuzino, dar și de domnii fanarioți ai Țării Românești. Cu toate acestea, mănăstirea devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica și chiliile sunt distruse. Abia în anul 1990, la inițiativa și cu eforturile ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînființată, primul ei stareț fiind pc. arhim. Simeon Ovezea. De-a lungul ultimilor 10 ani au avut loc ample lucrări de construcție a ansamblului mănăstiresc, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârșit și slujba de sfințire a bisericii noi, care va primi un nou ocrotitor spiritual – Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.

Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare și restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susținerea financiară a Consiliului Județean Brăila și cu eforturile Muzeului Brăilei. Dl arhitect Călin Hoinărescu, autorul proiectului de restaurare a acestui sfânt lăcaș, declara la hramul de anul trecut al mănăstirii: „Este o minune a arhitecturii noastre religioase! Am ajutat până acum trei biserici să fie refăcute și să întoarcă în slujirea către Dumnezeu. Cea de aici este, de departe, cea mai frumoasă dintre ele. Eu nu am văzut o biserică mai armonioasă construită, cum este aceasta. Fiecare cărămidă este așezată cu sfințenie și cu multă măiestrie. Este o lecție de arhitectură, pe care eu, la vârsta mea, nu mă mai satur să o privesc!” Astăzi, Mănăstirea Măxineni are o obște tânără de 10 viețuitori.

Comentarii Facebook


Știri recente