Hramul Mănăstirii Copou-Podgorii din Iași

În fiecare an, în miez de gerar, Mănăstirea Copou-Podgorii din Iași îmbracă straie de sărbătoare. Biserica mănăstirii, ctitorită de voievodul Vasile Lupu în 1638, este închinată Sfinților Atanasie și Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei.

Pentru sute de ieșeni, zilele de 17 și 18 ianuarie constituie prilej de reculegere prin rugăciune în biserica Mănăstirii Copou-Podgorii, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Moldova. Pentru acest moment deosebit obștea de maici se pregătește din timp, astfel încât pelerinii să plece mai îmbogățiți sufletește la casele lor. În ajunul sărbătorii, clopotele și toaca au răsunat în liniștea Grădinii Botanice, anunțând începerea slujbei de Priveghere. Rând pe rând, credincioșii și-au îndreptat pașii către biserica Mănăstirii Copou-Podgorii pentru a cere mijlocire la Dumnezeu, prin rugăciunile Sfinților Atanasie și Chiril, cei care au trăit, apărat și au mărturisit credința ortodoxă. Slujba Privegherii, care a cuprins Vecernia, Litia și Utrenia, a fost condusă de arhim. Dosoftei Șcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iași, ca delegat al Înalt Preasfințitului Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Soborul slujitorilor la sfântul altar a fost format din preoți parohi și stareți ai mănăstirilor de pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, care au dorit să fie părtași la bucuria obștii Mănăstirii Copou-Podgorii, cu prilejul cinstirii sfinților ocrotitori. La strană, răspunsurile au fost date de un grup de maici din așezarea monahală care și-a serbat hramul, cărora li s-au alăturat călugărițe de la alte mănăstiri din Iași. Cântările slujbei de Priveghere au înveșmântat prin frumusețea lor rugăciunea înălțată la Tronul Preasfintei Treimi și au bucurat inimile credincioșilor. În timpul cântării Laudelor, pelerinii au fost miruiți și li s-a oferit litie. Arhim. Dosoftei Șcheul a adresat un cuvânt de folos duhovnicesc în care a făcut referire la contribuția pe care Sfinții Atanasie și Chiril au avut-o la păstrarea dreptei credințe.

‘Cei doi sfinți au luptat pentru vădirea adevărului’

Marți, în ziua de prăznuire a Sfinților Atanasie și Chiril, programul liturgic a început cu Ceasurile și a continuat cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, ca delegat din partea Înalt Preasfințitului Părinte Teofan, alături de un sobor de preoți și diaconi. Oamenii au pășit pragul bisericii de la primele ore ale dimineții și s-au închinat cu evlavie sfintelor icoane. Pe iconostasul din fața catapetesmei a fost așezată icoana hramului, pictată chiar în atelierul Mănăstirii Copou-Podgorii. Arhim. Nichifor Horia a amintit în cuvântul de învățătură faptul că Sfinții Atanasie și Chiril au trăit în vremuri în care lumina dreptei credințe ‘părea să fie umbrită de învățături străine’. ‘Cu multă durere cei doi sfinți au luptat pentru vădirea adevărului. Sfântul Atanasie a fost de cinci ori scos din scaunul de patriarh. Sfântul Chiril a fost cel care a combătut erezia lui Nestorie în cel de-al III-lea Sinod Ecumenic. Cei doi sfinți au biruit prin neodihna lor, iar Duhul Sfânt, care a odihnit în ei, a păzit turma lor’, a amintit arhim. Nichifor Horia. Protos. Hrisostom Andrioaia, duhovnicul Mănăstirii Copou-Podgorii, și-a exprimat bucuria pentru faptul că Sfinții Atanasie și Chiril i-au adunat pe preoți și pe credincioși la hramul așezării monahale din Copou-Podgorii.

Zece ani de la reînființarea Mănăstirii Copou-Podgorii

Biserica ‘Sfinții Atanasie și Chiril’ a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu în 1638, în codrii seculari ai Copoului. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iași, doamna Teodosia, soția voievodului, a fugit îngrozită în pădure, ascunzându-se într-o scorbură de copac. După ce furia tătarilor a trecut, domnitorul și-a căutat în toate părțile soția, mergând pe culmile dealurilor până ce a auzit, în vale, lătratul câinelui său de vânătoare. De bucurie că și-a găsit soția sănătoasă, Vasile Lupu a poruncit tăierea copacului și, drept mulțumire lui Dumnezeu, a ridicat biserica. Mănăstirea Podgorii-Copou a devenit biserică de parohie, în 1864, după secularizarea averilor mănăstirești. ‘De-a lungul timpului, lăcașul de închinăciune a suferit mai multe reparații, mai ales după cutremurele mai mari. A fost reconstruit de mai multe ori fără a se respecta arhitectura originală. Noi nu mai cunoaștem cum arăta biserica în urmă cu câteva sute de ani și cu siguranță nu are nimic din arhitectura tipică perioadei lui Vasile Lupu. Se pare că totuși catapeteasma aparține acelei perioade’, a explicat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, stareța Mănăstirii Copou-Podgorii. Biserica așezării monahale a fost reactivată ca așezământ monahal de călugărițe în anul 2001, de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, sfântul lăcaș primind și al doilea hram, ‘Duminica mironosițelor’.

‘Veniturile mănăstirii provin doar din lucrul mâinilor’

În fiecare dimineață de la ora 7:00, în biserica mănăstirii se oficiază slujba Ceasurilor, a Acatistului și a Sfintei Liturghii. La ora 16:00 se săvârșește Vecernia, iar la ora 23:00 programul liturgic al zilei continuă cu Utrenia. Sâmbăta seara și în ajunul marilor sărbători se oficiază Privegherea de la ora 18:00, iar duminica Sfânta Liturghie, care este precedată de slujba Ceasurilor, începe în jurul orei 9:30.

În prezent la Mănăstirea Copou-Podgorii sunt 15 viețuitoare care îndeplinesc ascultări în atelierul de broderie, croitorie și pictură. ‘De când am ajuns aici s-a înființat un atelier de broderie și de croitorie. Pentru că perioada lui Vasile Lupu a însemnat o mare înflorire a culturii noastre românești, cu elemente specifice chiar și în broderie, am dorit să reînviem această tradiție. În prezent facem veșminte preoțești, veșminte brodate, reverende și icoane. Veniturile mănăstirii provin doar din lucrul mâinilor. Chiar dacă venitul acesta nu este foarte mare, este calea trasată de Sfinții Părinți, adică să trăim din rodul muncii, așa cum trăia și Sfântul Apostol Pavel’, a adăugat stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu, care a precizat că o altă preocupare a maicilor este biblioteconomia. ‘Când am venit aici nu am avut o bibliotecă. Marea majoritate a cărților sunt cumpărate de noi, iar pentru că prețul este ridicat avem o bibliotecă destul de mică. Una din preocupările tradiționale ale călugărului este citirea cărților sfinte’, mai spune stavrofora Maria Magdalena Vrânceanu.

Comentarii Facebook


Știri recente