La sfârșitul săptămânii trecute, ARCUB, în parteneriat cu Asociația Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Românești, a deschis suita de evenimente dedicate Anului Brâncoveanu cu proiecția filmului „Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareț al Mănăstirii Hurezi între anii 1692 și 1726”, realizat de Iuliana Mateescu, informează „Ziarul Lumina”.
„Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să ne salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!” Acestea sunt cuvintele de îmbărbătare pe care Constantin Vodă Brâncoveanu le adresa fiilor săi la momentul martiriului lor. O expresie a forței lăuntrice și a credinței domnitorului român fără egal pe aceste pământuri. Execuția a fost aleasă anume la 15 august, atunci când Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, iar creștinii sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului. Domnitorul împreună cu cei patru fii și ginerele său, Enache Văcărescu, au fost obligați să meargă pe jos prin oraș până la locul unde urmau a fi executați, desculți și îmbrăcați doar în cămăși. Cum înțelegem azi jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni? Înrudiți în seminție și în duh cu aceștia, ar trebui să moștenim ceva din curajul și spiritul de sacrificiu al bravilor martiri. La 300 de ani de la moartea lor mucenicească, oare câți dintre noi mai păstrăm vie credința în Dumnezeu și dragostea de patrie? Câți am mai avea azi curajul și demnitatea de a merge la moarte pentru neam și credință? Sacrificiul Brâncovenilor este poate neînțeles în vremurile moderne.
Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (foto), a evocat personalitatea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și a citit cuvântul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Despre importanța așezământului de la Hurezi a vorbit în cadrul evenimentului Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. „Venim de la Arhiepiscopia Râmnicului ca unii care ne bucurăm de organizarea acestui eveniment în cinstea unui egumen care a jucat un rol important în istoria Eparhiei Râmnicului, dar și a Bisericii Ortodoxe Române. Canonizarea arhimandritului Ioan este o nădejde a noastră”, a declarat Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul.
Lavra de la Hurezi s-a dorit a fi un puternic așezământ monahal cu viață de obște, ce trebuia să apere Ortodoxia și s-o întărească, dar și un centru de artă și cultură brâncovenească. În acest spațiu, Ioan va fi stareț timp de trei ani. Starețul Ioan de la Hurezi poate fi privit ca un model pentru prezent; profunzimea sa intelectuală și spirituală se îmbină cu un spirit practic, pragmatic și inovator. Mănăstirea de la Hurezi a devenit o sinteză a artei românești din acel timp, fiind reper pentru celelalte biserici ce poartă stilul domnitorului cărturar Brâncoveanu. Despre aceste lucruri a vorbit prințul Mihai Dimitrie Sturdza în cuvântul său.
Despre starețul Ioan de la Hurezi, considerat cel mai iscusit ctitor și ispravnic de biserici și mănăstiri din Țara Românească, a vorbit și Anca Vasiliu, doctor în filosofie și istoria artei. „Filmul realizat de Iuliana Mateescu aruncă o privire pătrunzătoare asupra vieții arhimandritului Ioan de la Hurezi, descoperind întreaga adâncime a demersurilor acestuia și a respectului față de origini. Arhimandritul Ioan este omul discret, înfăptuitorul a cărui mărturisire a fost trecerea de la nevăzut la văzut în armonia de la Hurezi. Discreția sa este o calitate pe care trebuie să i-o recunoaștem. Și cea de înfăptuitor trebuie recunoscută, căci a tradus dorința lui Constantin Brâncoveanu în armonia regulilor arhitecturale, geometrice. Hurezi reprezintă întâlnirea dintre Orient și Occident, dintre văzut și nevăzut, o reunire sub lumina duhului”, a spus Anca Vasiliu pe scena ARCUB.
La eveniment au participat stareți de la mai multe mănăstiri din Arhiepiscopia Bucureștilor și din Arhiepiscopia Râmnicului, dar și istorici și oameni de cultură. Corala „Te Deum Laudamus” a susținut un minirecital foarte apreciat de public; de altfel, totul a fost parcă anume gândit să te introducă în atmosfera acelor vremuri de demult, în fapt în atmosfera filmului realizat de Iuliana Mateescu, a cărui durată a fost de 40 de minute.
Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni reprezintă o chemare la redescoperirea credinței și la lupta pentru salvarea sufletului românesc, un îndemn la redescoperirea valorilor demult uitate ale demnității, curajului și conștiinței naționale.
