Festivalul Filantropic de Film „Îngerul de lumină”, la Moscova

Fenomenul festivalurilor creștine de film din Rusia, născute la începutul anilor ‘90, este unic nu doar în aria țărilor de tradiție ortodoxă, ci și în toată Europa, Asia și aproape în întreaga lume.

În perioada de maximă criză a tranziției, când Rusia resimțea acut falimentul valorilor morale ale societății, iar, pe de altă parte, Biserica își redobândise libertatea de exprimare, mai multe grupuri de artiști, jurnaliști, alți oameni de cultură și reprezentanți ai Bisericii au simțit nevoia să-și unească eforturile pentru a contracara invazia de agresivitate și păgânism din viața socială și mai ales din industria audiovizualului. Inițiativa s-a dovedit salutară, fiind primită cu brațele deschise de publicul din întreaga Rusie și susținută cu entuziasm de diverse organizații culturale, civile și religioase.

Astfel, era creat simultan terenul pentru producția și distribuția de film și teatru al valorilor pozitive, pentru apologetică și catehizarea generațiilor de spectatori și artiști private de educație religioasă, dar și pentru promovarea unui ecumenism constructiv, foarte important pentru o țară cu vechi tradiții multireligioase și oferind premisele unui bun dialog (deși prea puțin exploatat) cu mișcările artistice ecumenice din Occident.

Refacerea punților dintre ‘filmul valorilor pozitive’ și public, dintre actorii, cineaștii și jurnaliștii creștini și spectatori, punți dramatic sfâșiate, mai ales în ultimele două decenii, de agresivitatea și demonismul ecranului, este încă un efect de taumaturgie socială al acestui tip de manifestări.

Un nou curent de renaștere spirituală a Rusiei

‘Pentru idealuri morale creștine, pentru înălțarea sufletului omenesc’ – lozinca lansată de Festivalul internațional de film ‘Cavalerul de aur’ (Zolotoy Vityaz), veteranul manifestărilor de profil, răsuna încă din 1991 pe ecranele și în presa din Rusia. Caracterul său itinerant – o soluție practică pentru vremuri de criză, dar și o găselniță ingenioasă de misionarism – aducea mesajul cinematografului pozitiv și cuvântul lui Dumnezeu în cele mai îndepărtate colțuri ale țării și chiar în alte țări ortodoxe (Georgia, Serbia, Ucraina, Bulgaria…), cu care Rusia a păstrat relații culturale privilegiate.

Emulația cu care a fost întâmpinat ‘Cavalerul de aur’ și entuziasmul organizatorilor au dus la îmbogățirea festivalului cu un număr impresionant de secțiuni (documentar, animație, ficțiune, film pentru copii, film TV, film istoric, film educativ, retrospective tematice) și cu extinderea sa spre zona teatrului și a altor arte, iar manifestările cultural-științifice aferente (conferințe, mese rotunde, simpozioane) au lărgit și spre zona dezbaterii teoretice acest inedit fenomen.

Acest adevărat nou curent de renaștere spirituală a Rusiei a stimulat crearea de noi studiouri de film documentar creștin (sub apanajul Bisericii ori al ONG-urilor ortodoxe) și de alte festivaluri tematice regionale sau centrale, ca ‘Radonej’, ‘Oglinda’ (Zerkalo), ‘Pokrov’ (în Ucraina).

‘Cinematograful pozitiv se întoarce’

Festivalul Filantropic de Film ‘Îngerul de lumină’ (‘Luchezarny Angel’, Moscova, 1-7 noiembrie 2010), desfășurat sub oblăduirea PF Kirill, sub patronajul primei doamne a țării, Svetlana Medvedeva, și cu concursul mai multor organizații de educație cultural-religioasă, se află anul acesta la cea de-a VII-a ediție, informează „Ziarul Lumina”. Deviza sa, ‘Cinematograful pozitiv se întoarce’, readuce în actualitate perioada filmului sovietic al deceniilor al VII-lea, al VIII-lea, al IX-lea, când dezghețul hrusciovian și ulterior ‘glasnost’-ul gorbaciovist permiseseră apariția unui lung șir de capodopere ale ecranului, devenite totodată o sursă de excepționale modele umane, adesea implicit religioase, dar și o sursă de inspirație pentru ‘cinematograful pozitiv’ din Rusia zilelor noastre.

Concept relativ nou, ‘filmul valorilor pozitive’ încearcă să adune sub aceeași cupolă reperele duhovnicești și morale, pentru a cultiva, în spiritul toleranței iubitoare, un cinematograf constructiv, de înaltă calitate artistică și elevație spirituală. Calitățile sale benefice și restauratoare își spun cuvântul atât asupra spectatorilor, cât și asupra tuturor participanților la producția filmică.

Arena ‘Îngerului de lumină’ creează cadrul unei întâlniri rodnice și neconvenționale, unice în istorie, dintre Biserică și cinema, teologie și artă, spectacol și evlavie, ascetism și banchet duhovnicesc, reunind astfel două dimensiuni fundamentale ale ființării umane, despărțite aproape iremediabil de multe veacuri.

Comentarii Facebook


Știri recente