Elevii seminariști din Roman sub persecuția comunistă

Pe lângă abolirea monarhiei, anul 1948 anunța mari transformări în societatea românească. Regimul comunist urmărea îndeaproape modelul sovietic, trecând la ample modificări structurale pe care viața religioasă le-a resimțit profund. Regimul dorea să-și elimine opozanții politici și să impună societății românești un alt traseu de dezvoltare. Au fost vizate educația și statutul cultelor, care din august 1948 primeau un alt cadru legal. Însă, pentru a salva aparența legalității invocate permanent de regimul democrat-popular, astfel de măsuri trebuiau conjugate. Din cercetările din arhive reiese clar faptul că regimul a înscenat conspirații antistatale, tocmai pentru a desființa mai multe școli cu tradiție în învățământul românesc. Un astfel de exemplu este Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe” din Roman. În contextul declanșării valului de arestări în rândul legionarilor, din mai 1948, autoritățile comuniste au înscenat o adevărată conspirație legionară în seminarul romașcan. Pentru autorități, seminarul reprezenta o adevărată redută a vechii orânduiri, după cum arăta în anchetă unul dintre elevii arestați: „În seminar n-a pătruns nici o carte socialistă și nici un membru al vreunei organizații democrate, care să ne ceară o activitate democratică”.

Astfel, în primăvara lui 1948, autoritățile îi urmăreau pe foștii membri FDC din mai multe școli romașcane de prestigiu (liceele Industrial, Comercial, „Roman-Vodă” și Școala de agricultură), care se manifestaseră, mai mult sau mai puțin, în vremea guvernării legionare și acum se aflau la studii la Iași. Unul dintre aceștia a fost Dumitru Bârjoveanu, absolvent al seminarului romașcan, acum student la Facultatea de Drept. La rândul lui, Bârjoveanu îl cunoștea pe tânărul ieromonah Iustin Pârvu, viețuitor al Mănăstirii Durău și elev al seminarului din Roman. Apoi, legăturile părintelui Iustin cu alți colegi mai apropiați din seminar constituiau în optica Siguranței comuniste un veritabil grup al Frățiilor de cruce din această școală teologică. Practic, în urmărirea informativă, mai apoi ancheta penală, grupul de la seminarul romașcan a fost lipit mai vechii organizații FDC din școlile romașcane, astfel încât autoritățile comuniste se găseau în fața unei mari conspirații legionare. Elevii seminariști încadrați în acest lot au fost, în ordinea arestării: Iustin Pârvu, n. 10 februarie 1919, în Călugăreni, jud. Neamț, arestat la 15 mai; Ilie Bucă, n. 29 martie 1929, în Simionești, jud. Roman, elev în clasa a VIII-a, arestat la 15 mai; Mihai Doroftei, n. 1929, în Călugăreni, jud. Neamț, elev în clasa a VI-a, arestat la 15 mai; Grigore Nedelcu, n. 25 iulie 1928, în Jariștea, jud. Putna, elev în clasa a VIII-a, arestat la 15 mai; Mihai Podoleanu, n. 14 ianuarie 1929, în Buhuși, jud. Neamț, elev în clasa a VIII-a, arestat la 15 mai; Vasile Rășchitor, n. 18 martie 1928, în Mălini, jud. Baia, elev în clasa a VIII-a, arestat la 15 mai; Radu Baciu, n. 10 iunie 1928, în Lunca de Jos, jud. Ciuc, elev în clasa a VI-a, arestat la 24 mai; Dumitru Bârjoveanu, n. 26 octombrie 1926, în Porcești, jud. Roman, arestat la 27 mai; Ioan Racu, n. 26 august 1923, în Cruglic, jud. Orhei, student anul II la Institutul Teologic din București, arestat la 12 martie 1951. Toți aceștia au fost anchetați în condiții extrem de dure, fiind obligați să-și modifice declarațiile de la o zi la alta, anchetatorii urmărind astfel să configureze o veritabilă conspirație legionară în seminarul romașcan. Mai ales că, la percheziițile făcute de Siguranță la internatul seminarului, nu se găsise nici un material care să-i incrimineze pe seminariști. Alături de foștii elevi ai celorlalte școli din Roman, cei opt seminariști completau lotul de 40 de inculpați ai Unității „42 FDC”. A urmat procesul care s-a desfășurat în martie 1949 la Tribunalul Militar din Iași.

(Articol publicat în Ziarul Lumina, Ediția din 1 februarie 2013)

Comentarii Facebook


Știri recente