La Mănăstirea Putna din județul Suceava a început miercuri, 31 august, cea de-a XI-a ediție a Simpozionului de istorie ‘Colocviile Putnei’. Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a săvârșit o slujbă de Te Deum alături de un sobor de preoți și diaconi. După rugăciunea de binecuvântare, Corul ‘Eustație Protopsaltul’ al acestei așezări monahale a interpretat Chinonicul ‘Aliluia’, glasul 1 – din Antologhionul lui Eustație, scris acum 500 de ani în mănăstire.
Ediția din acest an a Colocviilor Putnei a beneficiat de prezența unor oaspeți de seamă, istorici și muzicologi, din țară și străinătate. În cadrul festivității de deschidere din Sala Mare a Casei Domnești s-au rostit scurte alocuțiuni. Înaltpreasfințitul Pimen a luat cuvântul în deschiderea festivităților salutând și binecuvântând demersul cultural atât al Mănăstirii Putna, cât și al obștii istoricilor. Înaltpreasfinția Sa a vorbit apoi despre importanța muzicii psaltice românești și a școlii muzicale de la Mănăstirea Putna. În continuare, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a mulțumit tuturor participanților la Colocviile Putnei, de la prima ediție, din 2005, și până în prezent, pentru strădaniile depuse în scuturarea colbului de pe cronici și îmbogățirea cunoașterii istoriei mănăstirii și a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, ctitorul străvechii așezări monahale. Arhim. Melchisedec Velnic a mărturisit că, dimpreună cu întreaga obște, a simțit ca pe o datorie sprijinirea unor astfel de demersuri, datorie față de acest loc sfânt în care se îngemănează credința, cultura și istoria. Prof. Ștefan Sorin Gorovei de la Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iași a prezentat ultimele două numere ale revistei ‘Analele Putnei’, evidențiind două contribuții deosebite. Prima este a doamnei Engelina Smirnova de la Universitatea Lomonosov din Moscova și constă în stabilirea paternității unor icoane din secolul al XV-lea din patrimoniul Mănăstirii Putna, iar a doua este a monahului Alexie Cojocaru care a regăsit și prezentat singurul exemplar păstrat al celui mai vechi Octoih românesc, tradus de mitropolitul Dosoftei și tipărit între anii 1683-1686. Prof. Ștefan Andreescu de la Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’ din București a prezentat albumul ‘Sfânta Mănăstire Putna’, publicat de Centrul de Cercetare și Documentare ‘Ștefan cel Mare’ al Mănăstirii Putna. Alături de partea dedicată tezaurului mănăstirii, prof. Ștefan Andreescu a fost impresionat de expresivul capitol ‘Viața monahală’, care a surprins complexitatea și frumusețea unei obști monahale. Prof. Ovidiu Cristea, directorul Institutului ‘Nicolae Iorga’, a luat cuvântul pentru a prezenta o surpriză a ‘obștii istoricilor’ care, împreună cu mănăstirea, a fondat seria Colocviilor Putnei. Surpriza a fost un volum omagial de studii istorice, ‘Putna, ctitorii ei și lumea lor’, prilejuit de organizarea, deja, a zece ediții ale colocviilor.
Comunicări ale profesorilor și cercetătorilor din țară și străinătate
În continuare, a fost rândul invitaților străini să ia cuvântul. Domnul Ivan Biliarsky de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Bulgariei a precizat că este la a treia participare la Colocviile Putnei, considerându-se un ‘frate român care vorbește altă limbă’. Elka Bakalova, reputat istoric al artei și membru al Academiei de Științe a Bulgariei, și-a exprimat bucuria de a fi prezentă la Putna și a felicitat Mănăstirea pentru organizarea unei asemenea reuniuni științifice, subliniind faptul că acest demers este unic în întreg spațiul răsăritean de spiritualitate ortodoxă. Specialist în pictura bisericilor din Bucovina, prof. Elka Bakalova a fost inspectorul UNESCO în dosarul de includere a Mănăstirii Sucevița în Patrimoniul UNESCO.
În cadrul acestui simpozion s-au susținut nu mai puțin de 32 de comunicări științifice. Prof. Ștefan Andreescu a prezentat o sursă europeană care documentează încercarea grabnică a domnitorului moldovean de recuperare a Cetății Albe, după ce aceasta fusese cucerită de turci în 1484, eveniment care până acum era cunoscut numai prin intermediul izvoarelor orientale, nu totdeauna precise sau obiective. Lect. univ. dr. Liviu Pilat a evidențiat rolul diplomatic jucat de Ștefan cel Mare în pregătirea cruciadei împotriva turcilor între anii 1499 și 1501, prin aplanarea conflictului ruso-lituanian, dând dovadă de un extraordinar discernământ și simț diplomatic, pe de o parte mustrând pe marele duce lituanian pentru încercările de convertire la catolicism a soției sale, fiica marelui cneaz al Moscovei, iar pe de alta sfătuind pe marele cneaz: ‘bine ar fi ca și tu să fii în pace cu creștinii’, care tocmai atunci se pregăteau de o ofensivă împotriva păgânilor. Benoît Joudiou de la Universitatea din Toulouse – Le Mirail a vorbit despre responsabilitatea asumată de Ștefan cel Mare în lupta antiotomană, atât față de regatele catolice – Moldova era considerată ‘poartă a creștinătății’ în bula papală ‘Redemptor noster’ din 1477, cât mai ales față de toți ‘pravoslavnicii’. Domnia Sa a încheiat cu interpretarea Cavalcadei de la Pătrăuți: ‘Moldova, rănită de lipsa de solidaritate din partea puterilor creștine, ajungea la aceeași concluzie ca Biserica bizantină: păstrarea duhului e mai importantă ca dominația, temporară, a păgânilor’.
Trebuie amintită și interesanta comunicare a prof. Sergiu Iosipescu, cercetător la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară București, în legătură cu demitizarea istoriei militare a Moldovei sub Ștefan cel Mare. Cităm concluzia comunicării: „Minimalizând istoria militară a Moldovei sub Ștefan cel Mare, printr-o necunoaștere a izvoarelor, lipsa conexiunilor și a încadrării lor în istoria generală, răspândind o viziune voit unilaterală, ulcerată, prin reviste de largă circulație, adepții ‘noii școli’ își fac, cum ar spune Maiorescu, ‘partid din nenorocirile țării’. Am socotit că aici, la Putna lui Ștefan cel Mare, a venit momentul de a da un prim răspuns acestei agresiuni’.
Ediția a XI-a a Colocviilor Putnei s-a încheiat astăzi.
