Duminica a II-a din Sfantul si Marele Post este inchinata Sfantului Grigorie Palama.

Sfantul Grigorie Palama s-a nascut in anul 1296 la Constantinopol. Inca din adolescenta a fost atras de viata monahala, fiind intiat in practica ‘Rugaciunii inimii’ de Mitropolitul Teolept al Phiadelphiei din Asia Mica. Calugarit la o manastire din Sfantul Munte Athos, Sfantul Grigorie Palama a introdus o noua perioada in Teologie prin dezvoltarea si precizarea doctrinei despre energiile divine necreate. Sfantul Grigorie Palaam a intrat in polemica cu Varlaam si cu Grigorie A-chin-din, profesori la Universitatea din Constantinopol, aparand isihasmul si aratand ca vederea lui Dumnezeu este un act de participare la Harul Sau Dumnezeiesc si nu la fiinta Sa. Sinoadele din Constantinopol de la 1347 si 1351, prezidate de Imparatul Ioan al V-lea Cantacuzino, au confirmat doctrina palamita. Sfantul Grigorie Palama a trecut la cele vesnice la data de 13 Noiembrie 1359. Pentru marile sale merite in sintetizarea doctrinei ortodoxe despre energiile divine necreate, Sfantul Grigorie Palama a fost canonizat de Biserica Ortodoxa in anul 1368.

Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, vorbind despre personalitatea Sfantului Grigorie Palama, a spus ca acesta a fost ‘teologul rugaciunii si al luminii’: ‘In Duminica a II-a din Sfantul si Marele Post, Biserica a inscris in Calendar pomenirea Sfantului Grigorie Palama pentru ca a fost teologul Rugaciunii si al Luminii Dumnezeiesti. El a combatut pe aceia care afirmau ca atunci cand Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-a schimbat la fata pe Muntele Taborului, lumina aceea era o lumina naturala. El a precizat ca acea lumina este lumina slavei Mantuitorului de pe Tabor, a Imparatiei Cerurilor, lumina vesnica si netrecatoare. Inscriind numele Sfantului Grigorie Palama, in Calendar, in Duminica a II-a din Postul Mare, Biserica a vrut sa ne arate ca tinta finala a postului si a pocaintei nu este doar iertarea pacatelor, ci este si pregustarea bucuriei Imparatiei Cerurilor si pregustarea slavei Invierii inca din lumea aceasta.’

Comentarii Facebook


Știri recente