Drept la replică: Nostalgie a controlului comunist asupra cultelor?

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE, ne informează:

În legătură cu articolul intitulat Biserica Ortodoxă, o afacere scăpată de sub controlul statului – postat pe site-ul postului de televiziune REALITATEA TV – în care se fac interpretări tendențioase și simpliste referitoare la veniturile care susțin activitățile multiple ale Bisericii Ortodoxe Române, facem următoarele precizări:

1. În timpul regimului comunist din România, mentalitatea autorităților, regăsită inclusiv la nivel legislativ, era că Statul trebuie să-și exercite îndrumare, supraveghere și control asupra activității cultelor. Titlul articolului de pe site-ul REALITATEA TV creează impresia că autorul are nostalgia controlului Statului asupra cultelor și a reducerii rolului acestora în societate, după modelul comunist.

Însă, actuala Constituție a României prevede autonomia cultelor și cooperarea Statului cu acestea. Astfel, potrivit art. 29 alin. 5 – Cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate. Principiul cooperării dintre Stat și culte a fost apoi dezvoltat în Legea cultelor nr. 489/2006, unde se menționează: Statul român recunoaște cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneriat social, precum și statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1); Autoritățile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun și sprijină activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).

2. După aproape cincizeci de ani de comunism ateist, perioadă în care a fost obligată să-și diminueze drastic activitatea misionară, social-filantropică și cultural-educațională, începând cu anul 1990, Biserica Ortodoxă Română a avut posibilitatea să-și împlinească misiunea în libertate și să se implice în rezolvarea unora dintre problemele societății românești contemporane. În acest sens, pentru susținerea numeroaselor proiecte și programe pastoral-misionare, social-caritabile, cultural-educaționale etc., pe lângă contribuțiile benevole ale credincioșilor, dărnicia unor sponsori și sprijinul financiar acordat de către Stat, Biserica a trebuit să identifice și alte surse de venit pentru susținerea și dezvoltarea activităților din ce în ce mai numeroase, după principiul economicul susține spiritualul, iar spiritualul sfințește economicul cinstit și corect. Menționăm faptul că Biserica Ortodoxă Română, fiind autocefală, cu centrul de conducere în România, apărătoare a identității și unității naționale, spre deosebire de alte culte din România, nu este susținută financiar sau politic de vreo confesiune religioasă sau organizație creștină din străinătate. Aceasta explică, în mare măsură, și faptul de ce ea este permanent ținta atacurilor comandate din presa românească.

Prin urmare, veniturile realizate de către eparhiile Bisericii Ortodoxe Române prin valorificarea resurselor proprii și desfășurarea unor activități economice susțin o serie de activități pastoral-spirituale, teologice, social-filantropice, cultural-educaționale, parohii, mănăstiri și schituri sărace, precum și numeroase instituții bisericești, majoritatea înființate după 1990.

În ultimii 20 de ani, Biserica Ortodoxă Română a avut posibilitatea de a înființa așezăminte sociale și de a organiza o operă social-filantropică fără precedent la nivel național. Astfel, în prezent, în cuprinsul Patriarhiei Române funcționează 394 așezăminte social-filantropice, dintre care: 88 așezăminte pentru copii, 89 așezăminte pentru vârstnici, 65 de centre pentru asistența familiilor și persoanelor aflate în dificultate, 92 cantine și brutării sociale, 25 centre medico-sociale și policlinici, 14 centre de diagnostic și tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fără adăpost, 4 centre pentru victimele violenței familiale și agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 grădinițe și centre educaționale etc. De serviciile și proiectele sociale desfășurate în eparhii (335 programe sociale), în anul 2009 au beneficiat constant peste 629.000 de persoane aflate în dificultate.

În anul 2009, pentru susținerea activităților social-filantropice și sprijinirea celor asistați și a sinistraților, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei.

Așadar, „veniturile” Bisericii Ortodoxe Române, provenite din contribuțiile credincioșilor, diferite activități economice și parțial de la bugetul de Stat nu sunt folosite pentru îmbogățirea cuiva, ci pentru susținerea instituțiilor bisericești și a numeroaselor activități sociale și culturale pe care le desfășoară, întrucât consideră că este mai corect și mai demn să se obțină bani din muncă cinstită, decât din câștiguri frauduloase și necuvenite. În același timp, activitățile economice și administrativ-gospodărești eficiente reprezintă și un model de educație prin hărnicie și dărnicie. Numai astfel ne putem elibera de complexele de inferioritate, de lamentare că suntem săraci și de invidiere a celor harnici și generoși. Cu alte cuvinte, pentru a ieși din criza de bani, este nevoie de dezvoltare economică. Deci, nu trebuie să invidiem Biserica dacă reușește să se organizeze mai bine, ci trebuie să dezvoltăm întreaga economie națională cu responsabilitate maximă.

3. În ceea ce privește Centrul de Presă BASILICA – format din Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS, publicațiile LUMINA (cotidian, săptămânal și alte publicații lunare), Agenția de știri BASILICA și Biroul de Presă – , acesta are caracter cultural-misionar, iar nu comercial. De aceea, în momentul alegerii denumirii acestuia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a optat pentru definirea sa ca centru de presă, mai potrivită cu statutul, identitatea și scopurile sale, evitându-se termenul de trust care, în general, are o conotație comercială.

Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS și publicațiile LUMINA sunt susținute financiar de către Patriarhia Română, Arhiepiscopia Bucureștilor, alte eparhii, protopopiate, parohii, mănăstiri și câțiva sponsori dornici să sprijine activitățile sociale și cultural-misionare ale Bisericii Ortodoxe Române. Toate aceste contribuții sunt înregistrate lunar în mod transparent și se regăsesc în evidențele contabile atât ale fiecărei parohii sau eparhii, cât și ale radioului, televiziunii și cotidianului. Contribuțiile financiare astfel obținute sunt folosite pentru susținerea infrastructurii necesare bunei funcționări a Centrului de Presă BASILICA, inclusiv pentru asigurarea salariilor foarte modeste ale angajaților și colaboratorilor, pentru plata impozitelor și a contribuțiilor sociale. Spre deosebire de trustul de presă REALITATEA – CAȚAVENCU, asupra căruia, așa cum reiese din mass-media, planează suspiciuni de transparență referitoare la acționariat și sursele de finanțare, Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române manifestă totală transparență în ce privește sursele de susținere încă din momentul înființării acestuia (octombrie 2007).

Cei care sprijină activitatea Centrului de Presă BASILICA sunt, totodată, și principalii beneficiari. Parohiile care susțin financiar activitățile radioului, televiziunii și ale cotidianului au șansa de a-și face cunoscute activitățile prin intermediul acestor mijloace de comunicare ale Patriarhiei Române, activități ignorate de obicei de presa comercială. Centrul de Presă BASILICA vine și în sprijinul direct al activității preoților parohi prin difuzarea de emisiuni și rubrici catehetice, de informare și edificare spirituală a credincioșilor ortodocși români din țară și din diaspora română. Ca atare, etichetarea Patriarhiei Române ca «mogul de presă» este nedreaptă și jignitoare la adresa tuturor susținătorilor Centrului de presă BASILICA.

4. Potrivit Sfintei Scripturi și învățăturii Sfinților Părinți, viața spirituală nu trebuie pusă în opoziție cu sau separată de administrarea corectă și eficientă a bunurilor bisericești. De exemplu, Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei (†379), nu a despărțit niciodată Liturghia de filantropie, ci a folosit bunurile materiale pentru lucrări spirituale și social-filantropice, îndemnând pe cei bogați să fie darnici în susținerea activităților Bisericii.

Faptul că Biserica folosește veniturile materiale pentru a susține opera sa pastoral-misionară, social-filantropică și cultural-educațională etc., trebuie apreciat și promovat, nu criticat și invidiat. De exemplu, zilnic, prin intermediul posturilor de radio și televiziune Trinitas ale Patriarhiei Române – mijloace de comunicare în masă cu impact misionar deosebit, susținute financiar de către parohii și mănăstiri, iar nu din publicitate contra cost – Sfânta Liturghie și slujba Vecerniei ajung în casele credincioșilor și contribuie la consolidarea comuniunii acestora cu Hristos și Biserica Sa. În același timp, prezentarea și explicarea pericopei evanghelice și a apostolului zilei la radio Trinitas și cotidianul Ziarul Lumina îi ajută pe credincioși să-și întărească credința și îi îndeamnă la fapte bune, nu la învrăjbire partinică și socială. Toate aceste programe mediatice ajută mult activitatea pastoral-misionară a Bisericii și promovează lumina din oameni, motiv pentru care trebuie susținute din punct de vedere financiar.

Ortodoxia nu opune spiritul și materia în înțeles maniheist, ci face din materie epifania spiritului care sfințește bunurile materiale ca fiind daruri divine ce trebuie cultivate spre slava lui Dumnezeu – Dăruitorul și spre mântuirea oamenilor. Ca atare, adevărata Biserică nu acumulează bani sau bunuri materiale cu scopul îmbogățirii, ci le transformă în mijloace de susținere a lucrării ei duhovnicești spre binele societății și mântuirea credincioșilor.

În concluzie, sunt ridicole fabulațiile și viziunea hiperbolică a autorului articolului postat pe site-ul REALITATEA TV în ceea ce privește modul de organizare, funcționare și de susținere a activităților de către Biserica Ortodoxă Română. Autorul denotă ignoranță privind autonomia financiară a unităților de cult ortodoxe (parohie, mănăstire, protoierie, eparhie, patriarhie) și urmărește învrăjbirea relațiilor dintre Stat și Biserică pe fondul crizei economice și financiare actuale. Se trece însă cu vederea că nu Biserica a provocat criza actuală, căreia trebuie să-i facă față împreună cu întreg poporul român.

Comentarii Facebook


Știri recente