Două volume de documente despre viața și activitatea mitropolitului Visarion Puiu

În încercarea de a cunoaște mai bine viața și activitatea mitropolitului Visarion Puiu, poate de prea multe ori ne oprim prin evocarea personalității sale sau a unor realizări făcute în multele sale ascultări primite în Biserică. Însă, pe cât este de evocat, pe atât este de necunoscut. Este un ierarh român prea puțin descoperit în lumina documentelor de arhivă, sursele primordiale care ne-ar ajuta să înțelegem personalitatea lui Visarion Puiu. În acest sens semnalăm două volume de documente: „Visarion Puiu – documente” și „Visarion Puiu – corespondență”, editate prin osârdia mitropolitului Antonie Plămădeală, în 2005, la editura Centrului eparhial de la Sibiu. În anii â70, atunci când era episcop-vicar, Antonie Plămădeală s-a interesat îndeaproape de cazul Visarion Puiu, deoarece se ridicase problema jurisdicției canonice lăsate de acest mitropolit episcopului Teofil Ionescu, care acum primea și rangul de arhiepiscop al românilor din Europa Occidentală. În acest context, episcopul Antonie s-a putut documenta din arhiva care se afla în subsolul fostului palat sinodal de la Mănăstirea Antim, în perspectiva publicării acestor izvoare istorice bisericești. Acest demers s-a concretizat abia după 1990, în cele două volume, unul de documente și al doilea de corespondență. Primul conține o serie de scrisori trimise de Visarion Puiu unor personalități ale timpului său, precum Nicolae Iorga sau patriarhul Nicodim Munteanu. Un document important este o scrisoare nedatată către prim-ministrul țării în care mitropolitul solicita susținerea autorităților statului în formarea unei „Mitropolii a românilor din străinătate”, prin aducerea sub același omofor a parohiilor de la Baden-Baden, Viena, Paris, Sofia, Berlin, cu sediul în capitala franceză. După conținutul documentului, considerăm că poate fi datat în perioada 1943 – iulie 1944, reprezentând practic actul de înființare a eparhiei românilor din Europa Occidentală. Același volum mai conține o variantă a însemnărilor pe care Visarion Puiu le-a făcut despre viața și activitatea sa, cel mai important capitol fiind reprezentat de episodul din Transnistria, pentru care avem chiar un jurnal din perioada 4 decembrie 1942 – 15 februarie 1943, cu numeroase detalii extrem de interesante.

Al doilea volum despre Visarion Puiu conține corespondența primită de la numeroase personalități ale timpului său, precum: poeții Tudor Arghezi și Vasile Militaru, Alexandrina Cantacuzino, președinta Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe, pictorul Octav Băncilă, profesorul Nichifor Crainic, scriitorii Gala Galaction și Mihail Sadoveanu, profesorul Simion Mehedinți, arhimandritul Vasile Vasilache sau omul politic Gheorghe Tătărescu. Din acest volum remarcăm o frumoasă scrisoare trimisă de Vasile Militaru la 1 iunie 1933 episcopului Visarion, în care scria: „Cu vrerea lui Dumnezeu astăzi am tipărit Psaltirea Împăratului și Proorocului David, versificată de subsemnatul. Ieri s-a expediat, prin Consiliul Central Bisericesc, o circulară tuturor chiriarhilor țării, prin care s-a recomandat această lucrare, pentru ca să fie cât mai larg răspândită în rândurile clerului și în masele poporului. În sprijinul Prea Sfinției Voastre, eu pun cea mai mare nădejde, ținând seama și de făgăduiala ce Prea Sfinția Voastră mi-a făcut-o încă de la începutul lucrului meu, când V-am citit primii psalmi versificați și am avut binecuvântarea Prea Sfinției Voastre. Despre greutățile mele de viață v-am vorbit atunci și am înțeles, Prea Sfințite, dorința fierbinte ce aveți de a-mi veni în ajutor. Azi aveți desigur prilejul s-o faceți, luând un cât mai mare număr de exemplare din Psaltirea în versuri pentru eparhia Prea Sfinției Voastre. Așa cum a strigat David către Dumnezeu «strig» și eu către Prea Sfinția Voastră și n-am nici o îndoială că mă veți auzi. Dumnezeu să dăruiască Prea Sfinției Voastre toată sănătatea și ajute-Vă să ajutați cât mai mult pe cei care au nevoie de sprijinul Prea Sfinției Voastre!”

Este vorba desigur de sprijinul și îndemnul episcopului Visarion Puiu al Hotinului pentru ca poetul Vasile Militaru să finalizeze lucrarea de versificare a Psaltirei, care a fost publicată în 1933. Astfel de aspecte inedite din viața ierarhului Visarion Puiu se găsesc în cele două volume de documente și corespondență apărute grație eforturilor depuse de vrednicul de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală.

(Articol publicat în Ziarul Lumina, Ediția din 4 martie 2013)

Comentarii Facebook


Știri recente