Luni a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru Domnitorul Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia. În mesajul transmis cu acest prilej, Arhiepiscopul Râmnicului afirmă că voievodul, care a ctitorit Cozia și a fost fiu dohovnicesc al Sf. Nicodim de la Tismana, a sprijinit dezvoltarea isihasmului în regiune.
La slujbă au participat părinți consilieri, exarhul mănăstirilor și stareții din Arhiepiscopia Râmnicului, părinți din obștea Coziei, părinți profesori de la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, oficialități și oameni de cultură.
„Descoperim la Mănăstirea Cozia, încă din secolul ctitoriei sale, duhul filocalic al unei vechi comunități monastice care se retrăsese în liniștea sihăstriilor de pe Valea Oltului”, a transmis Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, într-un mesaj care a fost citit cu această ocazie.
„Iar în a doua parte a veacului al XIV-lea, deopotrivă prin Sfântul Nicodim de la Tismana și prin numeroșii ucenici ai Sfântului Grigorie Palama, [mănăstirea] s-a făcut părtașă tradiției isihaste, întemeiată pe rugăciune și contemplație, pe o teologie a vederii și experierii luminii dumnezeiești, a îndumnezeirii omului.”
„Înnoirea duhovnicească isihastă a exercitat în veacul al XIV-lea o influenţă uriaşă asupra întregii lumi ortodoxe, atât în plan duhovnicesc, cât şi în planul artei creştine, prin capacitatea de sugerare a unei adânci vieţi spirituale”, subliniază ierarhul în mesajul său.
„Prin ctitorirea Mănăstirii Cozia, a început o nouă perioadă pentru reorganizarea și dezvoltarea monahismului la poalele muntelui Cozia, în care viața duhovnicească a călugărilor va spori prin intensificarea rugăciunii și a trăirii lăuntrice, coroborată și cu ampla activitate culturală și misionară, a cărei tradiție continuă și în prezent”, mai afirmă Arhiepiscopul Râmnicului.
Ierarhul a mai accentuat că „adevărata moștenirea spirituală a ctitoriei Voievodului Mircea cel Bătrân rămâne efortul călugărilor de a păstra vie candela credinței unită cu rugăciunea și de a-i face pe credincioși să simtă cu adevărat, ca realitate, prezența Împărăției lui Dumnezeu”.
„De aceea, îl cinstim pe Voievodul Mircea cel Bătrân, pentru că a avut înțelepciunea de a nu impune lucruri străine de tradiția Bisericii ci, în ascultare de părintele său duhovnicesc, Sfântul Nicodim de la Tismana, a sprijinit dezvoltarea isihasmului românesc care a luminat spiritualitatea și cultura română vreme de șase veacuri.”
„Pentru toate acestea, Voievodul Mircea cel Bătrân dăinuie astăzi în conștiința poporului român drept apărător de țară și al credinței creștine, rămânând purururea în pomenirea călugărilor de aici și a noastră, deopotrivă”, a concluzionat ierarhul.
Luni s-au împlinit 604 ani de la mutarea domnitorului la cele veșnice. Mircea cel Bătrân a dezvoltat Țara Românească în plan economic și a căutat să stabilească relații diplomatice cu alte state europene creștine.
A consolidat cele două mitropolii din Țara Românească și a ctitorit mănăstirile Cozia și Cotmeana. A sprijinit Ortodoxia prin danii la Muntele Athos și a ajutat creștinismul european să supraviețuiască atacurilor turcești. Una dintre cele mai cunoscute bătălii împotriva turcilor a fost la Rovine.
Acad. Ioan-Aurel Pop scrie că Mircea cel Bătrân „a lăsat după moarte o țară întinsă și cu bun renume”.
Foto credit: Arhiepiscopia Râmnicului
Urmărește-ne pe Telegram: @basilicanews
