Pr. prof. Georgios Metallinos de la Facultatea de Teologie din Atena și prof. Dimitrios Tselengidis de la Facultatea de Teologie din Tesalonic au susținut, miercuri, 7 noiembrie 2012, în Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, conferința intitulată „Dogmă, Liturghie, spiritualitate și asistență socială în parohia ortodoxă contemporană”, informează Ziarul Lumina, Ediția de Moldova.
În cadrul conferinței, pr. prof. Georgios Metallinos, vorbind despre rolul Bisericii în lume, ca Trup al lui Hristos, s-a oprit asupra vieții de parohie, ca element definitor al realității bisericești, menționând că „parohia are dintru început un singur și unic scop: mântuirea membrilor ei, adica îndumnezeirea lor. Acest scop trebuie să rămână statornic și neschimbat în toate veacurile, în caz contrar, nu se poate vorbi despre Biserică-parohie. În Biserică este primit omul în întregimea sa, suflet și trup, împreună cu toată viața lui. Prin urmare, Hristos ia și mântuiește pe omul întreg, ca pe o unitate psiho-somatică. Integrarea noastră în viața duhovnicească reprezintă o premisă fundamentală și imuabilă pentru încorporarea corectă în viața parohiei. În același timp, viața duhovnicească este și o premisă a sociabilității corecte. Virtuțile sociale nu pot fi niciodată realizări individuale ale voinței omului, ci roade ale Sfântului Duh”.
La rândul său, prof. Dimitrios Tselengidis a explicat auditoriului importanța cunoașterii adevărurilor de credință, pentru o viață autentică în Hristos: „Virtuțile morale, după Sfântul Ioan Gură de Aur, sunt dătătoare de viață din puterea dogmelor, așa cum membrele trupului sunt animate de către suflet, care se sfințește prin dogmele drepte, acestea fiind și purtătoare de har sfințitor. Viața bineplăcută lui Dumnezeu, după cum consemnează Sfântul Chiril al Ierusalimului, este constituită din dogme corecte și fapte bune. Dogmele fără fapte bune nu sunt primite de către Dumnezeu, dar nici faptele care nu sunt însoțite de dogme corecte nu le primește Dumnezeu. Căci, cum ne spune Sfântul Maxim, omul se sfințește prin mărturisirea exactă a credinței. Credința ortodoxă și viața bisericească reprezintă o unitate indestructibilă. Credința ortodoxă, înțeleasă ca adevăr dogmatic, delimitează conținutul vieții Bisericii și autenticitatea vieții ei. Astfel că desăvârșirea duhovnicească, atunci când caracterizează pe credinciosul ortodox, este indisolubil legată de modul de viață al credinței ortodoxe și exactitatea adevărurilor de credință”.
În încheiere, cei doi invitați și-au exprimat dorința de a reveni la Iași și de a întări legăturile dintre Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași și facultățile de teologie pe care le reprezintă, menționând că sunt profund impresionați de numărul de tineri și de nivelul înalt de trăire al celor care au participat la această conferință, care a putut fi constatat din întrebările adresate.
