Documentul final al Conferintelor pastoral-misionare din Arhiepiscopia Iasilor

‘Biserica Ortodoxa Romana si integrarea europeana. Exigente, probleme si perspective’

MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI

ARHIEPISCOPIA IASILOR

Centrul de Conferinte PROVIDENTA

Iasi, 21-22 si 23-24 august 2006

In aula ‘Sanctus Stephanus Magnus’ a Centrului de conferinte ‘Providenta’ s-au desfasurat lucrarile Conferintelor pastoral-misionare ale Arhiepiscopiei Iasilor cu tema ‘Biserica Ortodoxa Romana si integrarea europeana. Exigente, probleme si perspective’. La lucrarile, care s-au desfasurat sub presedintia I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, au participat, in doua serii, preotii din cele 12 protopopiate ale Arhiepiscopiei Iasilor, dupa cum urmeaza: in perioada 21-22 august au participat preotii din protopopiatele Iasi 1, Iasi 2, Harlau, Darabani, Targu Neamt si Roznov, iar in perioada 23-24 august au participat preotii din protopopiatele Pascani, Botosani, Dorohoi, Saveni, Piatra Neamt si Ceahlau.

Invitati de onoare au fost: P.S. Marc Nemteanul, Episcop Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, D-l Gheorghe Flutur, Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, D-l Radu Prisacaru, Prefect al judetului Iasi, D-l Lucian Flaiser, Presedintele Consiliului Judetean Iasi, D-l Gheorghe Nichita, Primarul municipiului Iasi, D-l Cristian Badescu, Director in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, D-l Raul Radoi, consilier pentru integrare in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, si D-l Eugen Ticau, Directorul Biroului Regional Iasi al Agentiei SAPARD.

***

‘Declaratia comuna’ de la Snagov din 16 mai 2000 consemneaza faptul ca toate cultele recunoscute de stat in tara noastra sustin, fara echivoc, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, intr-un spatiu al valorilor comune, al prosperitatii, securitatii si pacii. Biserica Ortodoxa Romana sustine acest proces atat la nivel declarativ, cat mai ales la nivel practic, inclusiv prin organizarea in anul 2006, la nivelul intregii Patriarhii, a unor conferinte pastoral-misionare pe aceasta tema.

Rolul acestor conferinte este de a familiariza preotul cu problematica specifica integrarii europene, cunoscut fiind faptul ca el este unul dintre principalii vectori de comunicare in cadrul comunitatilor. Astfel, rezultatele unui ‘Eurobarometru rural’ arata ca principalele surse locale de informatie sunt, in ordine descrescatoare: primarul – 65%, consilierul local – 34%, preotul – 20%, respectiv directorul scolii, profesori sau invatatori – 6%. Asadar, preotul are autoritatea necesara in fata comunitatii pentru a informa enoriasii asupra exigentelor integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, intrucat acest proces este unul care priveste intreaga societate romaneasca. Pe de alta parte, Biserica trebuie sa identifice si potentialele probleme care vor surveni dupa aderare pentru credinciosii sai si, mai ales, perspectivele care se deschid.

EXIGENTE

Integrarea in Uniunea Europeana este un proces laborios, care presupune eforturi conjugate ale intregii societatii romanesti. Integrarea politica sau geopolitica s-a implinit prin aderarea tarii noastre la NATO. Pe de alta parte, functionarea moderna a statului, a economiei si a societatii in ansamblul sau constituie premisa necesara pentru integrarea in Uniunea Europeana, pentru modernizarea tarii si a institutiilor ei.

Pentru a deveni membra a Uniunii Europene, Romaniei i s-a cerut sa indeplineasca o serie de criterii. In primul rand statul roman trebuie sa garanteze democratia, statul de drept, drepturile omului si protectia minoritatilor. Alte criterii fac referire la existenta unei economii de piata functionale si la capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietii din U.E.

Constitutia Europeana cuprinde in articolele sale si elemente care vizeaza cultele si pe care credinciosii Bisericii noastre este bine sa le cunoasca. Una dintre cele mai importante prevederi este aceea ca Uniunea Europeana nu prejudiciaza de statutul de care beneficiaza, in virtutea dreptului national, Bisericile si asociatiile sau comunitatile religioase din statele membre. Mai mult, se mentioneaza ca, respectand identitatea si contributia lor specifica, Uniunea mentine un dialog deschis si transparent cu aceste Biserici (cf. art. I-52).

O alta prevedere a Constitutiei Europene garanteaza dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie. Acest drept implica libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, la fel si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si implinirea de rituri (cf. art. II-10).

Constitutia Europeana garanteaza si libertatea de a infiinta institutii de invatamant, respectand principiile democratice, precum si dreptul parintilor de a asigura educarea si instruirea copiilor potrivit convingerilor lor religioase, filosofice sau pedagogice, in conformitate si cu legile nationale care reglementeaza exercitarea acestui drept (cf. art. II.74).

PROBLEME

Integrarea europeana va atrage cu sine o serie de probleme de ordin general, care vizeaza intreaga societatea romaneasca, si unele care privesc in mod special Biserica, atat clerul cat si credinciosii sai.

Aderarea la Uniunea Europeana va aduce Romaniei, in timp, un grad sporit de bunastare. Pentru inceput insa, analistii economici preconizeaza unele transformari mai dureroase, cum ar fi inchiderea multor intreprinderi mici si mijlocii care nu vor face fata concurentei marilor firme europene, o crestere a somajului care va fi ponderata prin migratia temporara a romanilor in cautarea unui loc de munca.

Problemele specifice migratiei temporare, in vederea gasirii unui loc de munca, au fost discutate si analizate si la conferintele preotesti de anul trecut, iar solutiile pastorale identificate atunci vor trebui reluate si redimensionate dupa 1 ianuarie 2007.

Apropierea de modul de viata european va avea un impact si in plan moral-educativ. Este foarte probabil ca nu toate valorile care vor transmise prin mijloace specifice (presa, cinema, spectacole, carte etc.) vor si conforme cu morala crestina. Tinerii vor avea mult mai multe tentatii, iar preotii parohi vor trebui sa identifice noi mijloace pastorale pentru a-i apropia de Biserica.

Problemele pe care le-ar putea intampina Biserica Ortodoxa Romana dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar putea fi sintetizate astfel:

1. O secularizare crescanda a societatii.

Credinciosii romani vor intra in contact, atat in strainatate cat si acasa, cu societati in care viata religioasa este, de multe ori, izolata in sfera privatului. In schimb, in public vor lua contact cu multe manifestari fie indiferente din punct de vedere religios, fie chiar anticrestine. Spre exemplu, s-ar putea ca unele minoritati sexuale din Romania sa-si expuna mai mult in public optiunile continuand manifestari de genul ‘Paradei homosexualilor’.

2. O crestere a sectarismului religios.

Profitand de faptul ca libertatea religioasa este garantata de Constitutia Europeana, unele confesiuni sau organizatii si-ar putea intensifica prozelitismul.

3. O crestere a obsesiei pentru profit si placere.

Cresterea bunastarii si aparitia de noi oportunitati pe plan economic, poate avea ca efect si o concentrare excesiva asupra vietii sociale, restrangand foarte mult viata interioara, spirituala. Vor fi persoane tentate sa aloce muncii un timp excesiv de mare doar pentru a-si procura bunuri materiale sau pentru a petrece vacante luxoase. Acest miraj al bunastarii crescande, al dorintei de a avea un confort cat mai mare din punct de vedere material, ar putea indeparta de viata Bisericii multe persoane si ar putea slabi institutia familiei, prin implicarea membrilor acestora mai mult in planul muncii sau in alte activitati.

Toate aceste probleme si altele care se vor mai ivi nu trebuie sa descurajeze preotul paroh ci, analizate cu mult discernamant duhovnicesc, ele trebuie transformate in tot atatea oportunitati de ordin pastoral-misionar.

PERSPECTIVE

Ca popor latin, poporul roman se inrudeste cu unele tari din Uniunea Europeana (Italia, Spania, Franta, Portugalia), nefiindu-i straina, asadar, mentalitatea europeana. Fiind majoritar crestin-ortodox, poporul roman are calitati precum dragostea de Dumnezeu si de oameni, bunatatea, rabdarea si alte calitati dovedite in timp de sfintii nostri. Aceste valori care alcatuiesc bogatia noastra spirituala constituie cartea noastra de vizita si, totodata, contributia cea mai insemnata pe care o putem aduce procesului de constituire a unei constiinte europene spiritualizate. Biserica Ortodoxa a avut dintotdeauna intelepciunea de a nu se impotrivi cu mijloace lumesti mersului istoriei, fiind constienta ca toate sunt randuite de Dumnezeu pentru motive care, uneori, apar ca potrivnice credintei dar care, ulterior, se constituie intr-un teren fertil pentru aceasta. Cazul Imperiului Roman, prigonitor al Bisericii primelor secole, dar creator al unor oportunitati misionare de anvergura, este exemplul cel mai des invocat de teologia istoriei.

Asadar, Biserica si preotii sai sunt chemati sa identifice in apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana acele oportunitati care vor aparea atat pe plan pastoral-misionar cat si pe alte planuri. Enumeram cateva dintre mijloacele si metodele pastorale, grupandu-le dupa problematica adusa in discutie de trei mari intrebari la care au raspuns participantii la aceste conferinte:

1. Cum pastram si promovam credinta ortodoxa in tara si in strainatate?

– Dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este necesara intensificarea prezentarii si mediatizarii tezaurului spiritual al Romaniei. Patrimoniul religios sau sacru (sfintii romani, manastirile, arta crestina etc.) trebuie evidentiat in primul rand ca rodire a credintei ortodoxe pe acest pamant. Educatia credinciosilor in a pastra credinta ortodoxa trebuie sa se faca pe intelesul omului de astazi, fara agresivitate, dar si fara ezitare.

– Promovarea unor metode noi de pastoratie, in permanenta corelatie cu evolutia societatii, adaptate diferitelor categorii de persoane, va impulsiona lucrarea misionara. Se va incuraja o pastoratie care leaga credinta de viata zilnica.

– Dezvoltarea catehezei copiilor in parohii va completa educatia data de profesorul de religie in scoala si va obisnui, in plus, pe tinerii crestini sa vina la biserica si sa tina legatura cu preotul paroh. Catehizarea trebuie sa se extinda insa si la alte categorii de varsta, tinand cont si de particularitatile de ordin social sau profesional ale credinciosilor.

– Pentru ca va exista o mai mare mobilitate a credinciosilor, atat in interiorul granitelor tarii, dar mai ales in afara, se impune o uniformizare a cultului prin eliminarea practicilor locale necanonice, care pot dezorienta credinciosii din diaspora romana.

– Se impune o intensificare si o imbogatire a programului liturgic, intrucat este nevoie de multa rugaciune, atat la vreme de necaz cat si la vreme de bunastare. Preotul sa nu se preocupe in mod excesiv de administratie, de constructii, de partea materiala in general, in detrimentul slujirii duhovnicesti, liturgice, misionare si pastorale. In acest sens, Consiliul parohial si Comitetul parohial trebuie sa preia din sarcinile administrative ale preotului. De asemenea, se impune o mai mare antrenare a laicilor, de diferite profesii si competente, care sa-l sustina pe preotul paroh in activitatile cultural-misionare si social-caritative ale parohiei.

– Preotii, atat cei din tara cat mai ales cei din strainatate, trebuie sa acorde o atentie sporita vizitelor pastorale la credinciosi, intarind legatura cu acestia in spiritul comuniunii si al iubirii evanghelice. Aceste vizite sunt utile mai ales in cazul persoanelor care nu se pot deplasa si care sunt fie bolnave, batrane sau singure, carora trebuie sa li se acorde asistenta duhovniceasca la domiciliu.

– Preotii trebuie sa tina permanent legatura cu enoriasii plecati la munca in strainatate, folosind prilejurile speciale din viata lor (cum ar fi ziua onomastica sau cea de nastere) pentru ca, alaturi de felicitari, sa adauge si un cuvant ziditor, de intarire a credintei.

2. Cum putem participa la ameliorarea starii economice si sociale a credinciosilor din tara si din strainatate?

– Uniunea Europeana a sustinut inca din anul 1960 industria alimentara si agricultura, subventionand pe fermieri. Parohiile cu teren agricol pot fructifica acest aspect accesand programele privind agricultura, zootehnia, apicultura, piscicultura. De asemenea, preotii parohi vor putea sa-i ajute pe credinciosi incurajandu-i sa se asocieze pentru a putea sa devina competitivi pe piata agricola. La nivel european, alimentatia ecologica (doar cu produse naturale) este una extrem de apreciata, iar tara noastra are mari resurse de a produce alimente care pot fi valorificate in Europa.

– Tot in cadrul parohiei pot fi organizate mici ateliere de productie (de tamplarie, de sculptura, de obiecte artizanale etc.) intrucat produsele lucrate manual sunt foarte apreciate in tarile europene.

– Trebuie creata si dezvoltata legatura dintre parohiile din tara si cele din strainatate, inclusiv pe plan economic. Astfel, o parohie din strainatate poate sustine credinciosi ai unei parohii din tara cautandu-le, celor care solicita, un loc de munca in strainatate. In felul acesta credinciosul se apropie si mai mult de Biserica si, in plus, se va integra in strainatate intr-o comunitate parohiala inca din momentul in care va pasi in tara respectiva.

– Preotul paroh se poate interesa (fie din presa, fie pe internet, fie la diferite institutii) despre anumite programe sociale de conversie profesionala a somerilor, de facilitati care se acorda pentru infiintarea de asociatii cu scop lucrativ etc., pe care sa le comunice enoriasilor. De asemenea, preotul poate accesa programe sociale care sprijina categoriile defavorizate. Asociatiile si fundatiile bisericesti vor avea, dupa aderare, oportunitati mai mari de a accesa anumite fonduri europene pentru activitati cum ar fi: combatarea violentei in familie, ajutorarea persoanelor singure de varsta a treia, a orfanilor, combaterea consumului de droguri si altele. Este necesara informarea si pregatirea inca de pe acum a acestor organizatii pentru a putea, la momentul oportun, accesa aceste fonduri care vor contribui la ameliorarea vietii credinciosilor.

– Libera circulatie a marfurilor va da posibilitatea parohiilor de a obtine si transporta mult mai usor donatiile si sponsorizarile din tarile europene.

-Intarirea cooperarii si solidaritatii interparohiale si a comuniunii intre preoti va oferi si credinciosilor modele de cooperare si intrajutorare sociala.

3. Cum folosim cultura romaneasca in perspectiva misionara?

– Intrucat se constata la romanii aflati in afara granitelor o intarire a sentimentului national, preotii pot aborda subiecte referitoare la istoria si cultura romaneasca, promovand ideea ca poporul nostru a primit credinta crestina inca din timpurile apostolice, prin misiunea facuta aici de Sfantul Apostol Andrei, si ca mari oameni de cultura romani datoreaza Bisericii formarea lor. Acest mesaj se poate transmite prin predici, cateheze, prin organizarea de seminarii sau a altor evenimente culturale.

– O atentie aparte trebuie acordata unor personalitati ale culturii romane care au activat in strainatate si care au dovedit, prin viata sau marturia lor, o reala apropiere de Biserica (cum este cazul sculptorului Constantin Brancusi).

– Trebuie impulsionata tiparirea in limbi de circulatie europeana a unor carti care vor cuprinde date despre sfinti romani, manastiri, biserici, trasee si obiective de pelerinaj, dar si poezii sau povestiri religioase scrise de autori laici care sa puna in valoare cultura romaneasca crestina sau de inspiratie crestina. Parohiile si manastirile trebuie sa aiba atat pliante de prezentare cat mai ales CD-uri sau DVD-uri cu imagini si texte de prezentare a acestora, la care se mai pot adauga si anumite cantari (a corului de copii al parohiei, de exemplu) sau scurte inregistrari video. Avantajul acestor tipuri de suport de informatie electronica este cantitatea foarte mare de informatie stocata si pretul foarte mic, in comparatie cu tiparul pe hartie.

– Dupa hram, preotii parohi pot organiza anumite momente sau concursuri de factura religioasa care sa constituie o motivatie in plus pentru credinciosi de a se apropia de Biserica. Cercurile, taberele si concursurile de creatie cultural-religioasa sunt excelente prilejuri de a educa tineri care vor deveni adevarati misionari in familiile lor.

– Traim intr-o societate informationala, iar Biserica trebuie sa utilizeze mijloacele de comunicare in masa pentru a transmite cuvantul evanghelic. Daca sunt credinciosi carora nu mai avem ocazia de a le vorbi de la amvon, trebuie sa folosim mass-media (radio, presa, TV) pentru a ajunge in casele lor. Internetul trebuie folosit, de asemenea, atat prin crearea de site-ri ale parohiei, cat si pentru a tine legatura, prin e-mail, mai eficient cu enoriasii plecati in strainatate.

In concluzie, integrarea europeana constituie pentru noi o sansa de a aprofunda misiunea si conlucrarea crestina, astfel incat sa putem oferi acestei structuri europene cladita in special pe elemente de ordin economic, politic si juridic, si o dimensiune spirituala. Particularitatile culturale si religioase ale fiecarei natiuni pot servi ca liant si ca o baza mai solida pentru o Europa unita si umana, in loc sa se constituie in factori de conflict, asa cum s-a intamplat uneori de-a lungul istoriei.

Momentul integrarii reprezinta pentru Biserica Ortodoxa Romana un efort in plus de a cauta sa extraga din bogatia invataturii sale raspunsuri adecvate la problemele pe care omul contemporan le intampina, utilizand mijloace si un limbaj adaptat noilor provocari de ordin social, cultural sau economic, cu scopul de a sfinti viata oamenilor pe calea mantuirii.

Comentarii Facebook


Știri recente