Documentul final al conferintei preotesti consacrata fenomenului migratiei

MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI

ARHIEPISCOPIA IASILOR

Documentul final al conferintei preotesti

Fenomenul migratiei din parohii: sanse, probleme si perspective pastorale

Centrul de Conferinte PROVIDENTA

Iasi, 22-23 august 2005

***

In aula Sanctus Stephanus Magnus a Centrului de conferinte Providenta s-au desfasurat, in perioada 22-23 august 2005, lucrarile Conferintei preotesti a Arhiepiscopiei Iasilor, cu tema Fenomenul migratiei din parohii: sanse, probleme si perspective pastorale. La lucrari au participat peste 900 de preoti din parohiile celor 12 Protopopiate ale Arhiepiscopiei Iasilor, sub presedentia I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Invitati de onoare si oratori au fost: I.P.S. Iosif, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, Domnul Laurentiu Mihalcea, consilier in cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Doamna Doris Peschke, secretar general al Comisiei Bisericilor pentru Migranti in Europa.

***

Fenomenul migratiei este un fenomen general care s-a manifestat inca din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen a determinat, de-a lungul istoriei, schimbari la nivel global de ordin spiritual, lingvistic, cultural, politic si economic. Astazi, la nivel mondial, conform unor date ale Comisiei Bisericilor pentru Migranti in Europa, aproximativ 175 de milioane de persoane au statut de migranti.

Dupa decembrie 1989, in Romania, fenomenul migratiei (definitive sau temporare) a luat o deosebita amploare, in special dupa ridicarea obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani care calatoresc in statele Uniunii Europene. Prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), in perioada 2002 – iulie 2005 un numar de 136.394 de persoane au plecat din Romania in strainatate avand un contract de munca. Aceasta cifra reprezinta o parte din numarul total al celor care merg sa lucreze in strainatate cu un contract de munca. Statisticile neoficiale releva insa faptul ca, ilegal, peste doua milioane de romani muncesc, in acest moment, in strainatate. Aceasta situatie creeaza o serie de oportunitati, mai ales de ordin economic si cultural, dar si numeroase probleme in intampinarea carora trebuie sa vina Biserica si slujitorii sai in vederea atenuarii sau rezolvarii acestora.

SANSE

Sansele pe care le ofera fenomenul migratiei pot fi privite din mai multe puncte de vedere:

1. Economic

Principalul motiv pentru care cetatenii romani merg in strainatate este cel de ordin financiar. Lipsa unui loc de munca in Romania sau un loc de munca cu un salariu care nu acopera toate cheltuielile unei familii constituie principalul imbold de a emigra, temporar, intr-una din tarile occidentale. Sumele trimise celor ramasi acasa de catre romanii din strainatate insumau, conform unor date neoficiale furnizate la nivelul anului 2004, aproximativ 4 miliarde de euro. Din acest punct de vedere, familiile ramase acasa si Romania, in general, beneficiaza de un aport financiar considerabil de pe urma emigrantilor. In plus, unii romani reusesc sa prospere in Occident si vin ulterior pentru a investi in economia nationala sau isi conving partenerii de afaceri din strainatate sa devina investitori.

2. Cultural-educativ

Migrarea inseamna, inevitabil, si contactul cu o altfel de cultura, cu alt tip de mentalitate. S-a constatat ca civilizatia occidentala are si efecte benefice asupra comportamentului si mentalitatii celor care se intorc in tara, care vor ridica astfel si aici gradul de civilizatie in societate si competitivitatea la locul de munca.

Sansa de a invata o limba straina sau, pentru tinerii aflati la studii, contactul cu marile biblioteci ale centrelor universitare de prestigiu international sunt doar cateva exemple ale influentelor benefice pe care le poate exercita pe plan cultural-educativ stabilirea (definitiva sau temporara) in strainatate. Prezenta romanilor in afara granitelor tarii poate fi si o sansa pentru Romania de a fi mai cunoscuta in lume. Unii isi invita in tara prietenii din tara in care muncesc, oferindu-le acestora prilejul de a cunoaste cultura romaneasca si de a schimba, astfel, o imagine de multe ori defavorabila Romaniei, creata de unele televiziuni prin prezentarea obsesiva a unor aspecte negative ale societatii romanesti.

3. Pastoral-misionar

Faptul ca exista in strainatate numeroase comunitati de romani ortodocsi a determinat crearea de noi parohii, prin aceasta aducandu-se o importanta marturie de credinta ortodoxa in spatiul occidental. Prezenta unei biserici ortodoxe constituie un act misionar intr-un spatiu marcat de procesul de secularizare, fara insa a afecta relatiile cu celelalte confesiuni printr-un prozelitism agresiv sau mascat. Dimpotriva, sunt situatii in care Biserica Romano-Catolica pune la dispozitie, cu generozitate, lacasuri de cult comunitatilor romanesti ortodoxe pana cand acestea vor avea propriile spatii liturgice.

Contactul cu alte confesiuni transfera dialogul intercrestin din sfera teoreticului in cea a practicului, fiind un foarte bun prilej de a cunoaste si alte confesiuni in raport cu care iti poti defini mai bine identitatea. Pe de alta parte, si celelalte confesiuni (si in special catolicii) ajung sa cunoasca pe viu traditia ortodoxa, creandu-se premisele unei atitudini de respect reciproc si intrajutorare.

4. Social-filantropic

Atunci cand exista atasament fata de Biserica si preotul paroh a stiut sa cultive legatura cu cei plecati la munca in strainatate, s-au creat premisele ca, din banii castigati de emigranti, o parte sa fie donati Bisericii pentru activitati social-filantropice. Astfel, se constata ca exista multe cazuri in care acestia trimit in tara diverse sume de bani contribuind la construirea sau renovarea unui lacas de cult, la ridicarea unei case sociale (praznicar) sau pentru a sustine actiuni umanitare, cum au fost cele declansate in vederea ajutorarii persoanelor afectate de inundatii.

PROBLEME

Desigur toate oportunitatile create prin plecarea la munca in strainatate sunt insotite si de o serie de probleme, care constituie reversul medaliei. Remarcam doar 4 dintre efectele nedorite ale fenomenului emigratiei constatate atat de catre institutiile de stat cu atributii in domeniu cat si de catre Biserica.

1. Slabirea sau chiar distrugerea unitatii familiei

Plecarea unuia dintre soti pe o perioada mai lunga in strainatate a creat premisele savarsirii unor acte de infidelitate sau a dus chiar la divortul multor familii aflate in aceasta situatie. In plus, intre sotul plecat peste granite si copiii sai legatura familiala slabeste in mod considerabil, iar daca ambii soti sunt plecati si isi incredinteaza unor rude sau cunostinte copiii, acestia din urma pot avea probleme de ordin afectiv sau chiar suferi derapaje sociale (lipsa unei educatii si a unei supravegheri atente inlesnind, in unele cazuri, savarsirea unor infractiuni).

Sunt situatii in care parintii trimit prea multi bani acasa, pe care copiii nesupravegheati ii cheltuie fara discernamant, ajungand prada unor vicii sau patimi, dar sunt si situatii in care parintii trimit prea putini bani sau deloc, familia ramasa in tara confruntandu-se cu mari dificultati financiare, ajungandu-se, uneori, chiar la internarea copiilor in unitati de ocrotire sociala.

2. Stirbirea demnitatii umane

De cele mai multe ori plecarea in strainatate este un act survenit ca urmare a unei necesitati de ordin material, care il determina pe emigrant sa accepte orice fel de munca, atata vreme cat este bine platita. Nerecunoasterea diplomelor de absolvire a unei institutii superioare de invatamant sau negasirea unui loc de munca adecvat pregatirii sale profesionale, il determina pe cel care emigreaza sa accepte prestarea de munci necalificate in conditii uneori inumane.

In plus, sub pretextul ca ofera un loc de munca in strainatate, multe firme sau persoane fac, de fapt, trafic de fiinte umane. A obliga o persoana sa se prostitueze, sa cerseasca sau savarseasca alte infractiuni constituie o adevarata crima impotriva umanitatii si, din acest motiv, traficul de fiinte umane trebuie sa constituie prioritatea numarul unu pentru toti cei care pot eradica sau macar limita proportiile acestui fenomen. Pe de alta parte, faptul ca sunt romani care savarsesc infractiuni in Occident, intens mediatizate, constituie uneori pretextul de a eticheta in mod negativ pe toti romanii dintr-o anumita zona, de a jigni sau chiar de a agresa pe unii dintre acestia.

Unii romani sunt tratati fara respect sau chiar cu ura intrucat, pe bani mai putini, ocupa locuri de munca care altfel ar fi revenit localnicilor.

3. Efecte demografice si sociale

Prin plecarea in strainatate, in special a tinerilor, se produce o scadere a numarului de locuitori si o imbatranire a populatiei. La tara, mai ales, sunt sate in care au mai ramas acasa doar cei in varsta si care nu se pot ocupa de agricultura la un nivel satisfacator.

Tinerii cu performante deosebite la invatatura sau in profesia lor sunt tentati sa-si caute in strainatate un loc de munca, unde sa fie recompensati pe masura valorii si a muncii depuse. Emigrarea unei parti importante a intelectualitatii are un impact negativ, in special asupra invatamantului romanesc si asupra cercetarii stiintifice din tara.

4. Pierderea identitatii confesionale

Casatoria romanilor ortodocsi cu persoane din strainatate, de alte confesiuni, a insemnat, uneori, trecerea acestora din urma la Ortodoxie, alteori, pierderea credinciosilor proprii, care au renuntat la credinta in care au fost botezati. De exemplu, multe dintre femeile care s-au casatorit cu persoane din Turcia sau din tari arabe au trecut la islamism. Faptul ca in anumite zone din Occident nu sunt parohii ortodoxe sau sunt la distante foarte mari a dus la racirea credintei unora dintre emigrantii romani. Fara a participa la slujbe, fara a se spovedi si impartasi acestia s-au indepartat, cu sau fara voia lor, de Biserica.

Altii sunt ademeniti cu anumite avantaje materiale pentru a renunta la credinta lor si a trece la o alta confesiune. Mai ales in conditiile in care raman fara un loc de munca sau fara locuinta, aceste persoane sunt foarte vulnerabile in fata unor oferte tentante care le rezolva unele probleme presante de ordin material.

PERSPECTIVE PASTORALE

Avand in vedere toate aceste aspecte negative ale fenomenului migratiei, cat si faptul ca un preot poate interveni mai eficient pentru combaterea lor decat institutiile de stat, avand o legatura mai stransa, de suflet, cu cei pe care-i pastoreste, consideram ca Biserica are datoria si dreptul moral de a interveni, cu mijloace specifice, pentru a influenta, in mod benefic, in special viata spirituala a fiilor sai.

Se constata deja existenta in cadrul pastoratiei a unui capitol special dedicat celor care sunt afectati de fenomenul emigrarii (adica emigrantii si familiile lor), alaturi de alte ramuri speciale ale acestei discipline practice, cum ar fi pastoratia dedicata copiilor, intelectualilor sau bolnavilor.

Metodele de pastoratie ale Bisericii trebuiesc adaptate in functie si de specificul si cazuistica fenomenului emigratiei. Masurile care se impun in aceasta situatie pot fi urmatoarele:

– Biserica trebuie sa conlucreze cu institutii ale statului care au atributii in domeniul migratiei, cum ar fi Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Preotii parohi pot ajuta la mediatizarea unor informatii cuprinse in brosurile furnizate de acest minister sau de catre alte ministere si care sunt extrem de necesare celor care vor sa emigreze.

In cadrul sectorului misiune si prognoza social-pastorala al Arhiepiscopiei Iasilor se va infiinta si un oficiu pentru emigranti care va pune la dispozitia tututor celor interesati, inclusiv protopopiatelor si parohiilor, informatii utile din mai multe domenii: bisericesc, juridic, social etc.

– In primul rand, preotul trebuie sa se informeze si sa explice celor care doresc sa emigreze riscurile pe care le presupune o astfel de decizie. In cazul in care aceasta decizie este irevocabila, preotul ii va sfatui pe cei care merg la munca in strainatate sa o faca pe cai legale si sa revina cat mai des posibil acasa. Tot ceea ce intreprinde preotul in legatura cu pastoratia emigrantilor trebuie sa fie caracterizata de tact si discretie astfel incat sa nu fie rastalmacita intr-un sens negativ intentia lor.

– Daca este posibil, preotul il va sfatui pe credinciosul care se pregateste sa plece in strainatate despre specificul locului in care doreste sa se stabileasca si, mai ales, despre specificul confesiunilor cu care va intra in contact. In felul acesta, va fi prevenit si pregatit pentru un dialog cu cei de alta confesiune si va cadea mai greu ispitei de a renunta, eventual, la propria-i credinta. – Printr-o stransa legatura si o permanenta comunicare cu credinciosii, preotul trebuie sa aiba o evidenta foarte clara a celor din parohie care au emigrat in strainatate. Direct sau prin intermediul familiei ramase acasa, preotul trebuie sa comunice cu cel emigrat, oferindu-i atat informatii utile obtinute de la institutii de stat, cat si sfaturi si indemnuri parintesti. – O atentie speciala trebuie acordata familiilor celor care emigreaza, in special copiilor care resimt lipsa unuia sau a ambilor parinti. Acesti copii (si tutorii lor temporari) trebuie constientizati de necesitatea investirii banilor primiti de la parinti si pentru educatia lor. Nici pastoratia copiilor care au plecat impreuna cu parintii in strainatate nu trebuie neglijata, pentru acestia fiind binevenite organizarea unor tabere sau pelerinaje in perioada in care vin acasa, impreuna cu parintii aflati in concediu.

– Prin consacrarea in programul liturgic al parohiilor a unei duminici speciale dedicata crestinului roman care lucreaza sau studiaza in strainatate, in a doua jumatate a lunii august, luna in care majoritatea emigrantilor vin in tara, in concediu, acestia vor sti ca nu au fost uitati de cei de acasa. Cu aceasta ocazie cei veniti acasa vor fi invitati la biserica, iar dupa Sfanta Liturghie se vor organiza momente pastoral-misionare, la care vor fi prezentate programe artistice, in special religioase, expozitii de icoane pictate de copii din parohie precum si alte activitati specifice. Cei care sunt veniti din strainatate vor fi incurajati sa impartaseasca din experienta lor si altor membri ai comunitatii care intentioneaza sa emigreze.

– Este recomandat preotilor sa includa in ecteniile de la diferite slujbe religioase si rugaciuni pentru cei aflati in strainatate pentru ca, astfel, acestia vor afla ca nu au fost uitati si se va intari legatura spirituala pe care o au cu parohia de unde au plecat.

– Preotii vor indemna pe emigranti si pe familiile acestora sa investeasca in mod in intelept banii in proprietati imobiliare si mici intreprinderi, in turism si agroturism precum si in alte domenii de interes economic din Romania. In felul acesta emigrantii vor tine mai strans legatura cu tara si vor avea motive in plus sa se intoarca definitiv aici.

– Daca cel emigrat se stabileste definitiv sau pe o perioada mai mare de timp intr-un loc, preotul se va interesa care este cea mai apropiata parohie de acea locatie si va recomanda acestuia sa frecventeze biserica de acolo. De asemenea, va lua legatura si cu preotul paroh, pentru a-l informa de existenta unui credincios in acea zona si pentru a fi la curent, ulterior, cu evolutia spirituala a acestuia. Se recomanda o intensificare a colaborarii cu eparhiile ortodoxe romane din diaspora. Infratirea intre parohiile din tara cu cele din strainatate si schimburile de experienta si de informatii dintre preotii parohi aduce beneficii pastoratiei migrantilor.

– Daca se constata existenta unei comunitati de emigranti care doreste infiintarea unei parohii in strainatate, este bine sa fie numit de catre Chiriarhul locului un preot originar din aceeasi zona geografica din care provine majoritatea acelor credinciosi. Daca nu se va gasi un preot din acea zona, preotul numit se va interesa, inca de la inceput, si va tine cont de traditiile locului de unde provin enoriasii sai.

– In cazul in care un preot paroh are mai multi credinciosi plecati in strainatate, se recomanda efectuarea unei vizite pastorale (o data pe an sau la doi ani) a acestuia in zona in care locuiesc, pentru o perioada de timp, enoriasii sai, dar numai cu binecuvantarea ierarhului sau si cu aprobarea ierarhului sub a carui jurisdictie canonica se afla tara respectiva. Ajuns acolo, preotul va avea grija sa nu tulbure viata acelei parohii, ci va cauta, cu intelepciune si in colaborare cu parohul de acolo, sa rezolve eventualele probleme constatate.

– Preotii vor oferi si vor indemna credinciosii sa ia in strainatate calendarul crestin ortodox, Biblia, carti de rugaciune, catehismul “Credinta ortodoxa”, reviste si brosuri duhovnicesti, iconite, carti de spiritualitate si altele, precum si un steag sau un alt simbol national. Daca este posibil, va comunica cu acesti credinciosi prin email sau prin scrisori trimise mai ales cu ocazia unor sarbatori bisericesti sau a unor evenimente deosebite din viata acestor persoane.

– Intrucat exista numeroase site-uri ortodoxe pe internet, inclusiv publicatii precum buletinul oficial “Candela Moldovei” (la www.trinitas.ro) sau cotidianul “Lumina” (la www. ziarullumina.ro), preotii vor pune la dispozitia credinciosilor care migreaza si care au posibilitatea de a accesa internetul adresele unor astfel de site-uri. De asemenea, este foarte importanta recomandarea de a asculta Radio TRINITAS, post ce poate fi receptionat atat prin internet (la www.mmb.ro si www.trinitas.ro), cat si prin intermediului satelitului si care transmite zilnic Sfanta Liturghie, Vecernia, rugaciunile de seara si de dimineata, muzica bisericeasca si emisiuni de informare si zidire sufleteasca. Recomandarea este foarte importanta, mai ales pentru cei care nu au o biserica in apropiere si, din acest motiv, ajung foarte rar sau deloc la slujbe.

Desigur preotii parohi pot gasi ei insisi noi modalitati prin care, pastrandu-si demnitatea si specificul misiunii lor, sa pastoreasca mai eficient pe credinciosi, sa contribuie la pastrarea identitatii nationale si confesionale a acestora. In fata acestui fenomen care ia amploare de la an la an, Statul si Biserica trebuie sa colaboreze si sa gaseasca acele strategii care sa previna si sa rezolve problemele generate de emigratie, cu speranta ca se va ajunge, cat mai repede, la un nivel de trai decent, cu o economie care sa ofere locuri de munca suficiente, astfel incat romanii sa poata trai si munci in Romania.

Comentarii Facebook


Știri recente