Dezbatere la Academia Română: Prezențe românești în Muntele Athos

Academia Română a găzduit miercuri, 17 noiembrie, conferința-dezbatere ‘Prezențe românești în Muntele Athos’, susținută de prof. univ. Vasile Vasile. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Etnografie și Folclor ‘Constantin Brăiloiu’ al Academiei Române, informează „Ziarul Lumina”.

Conferința ‘Prezențe românești în Muntele Athos’ a reunit, în Sala de Consiliu a Academiei Române, muzicologi, reprezentanți ai Bisericii, personalități ale vieții culturale românești și numeroase persoane interesate de istoria legăturilor românești cu Sfântul Munte. În cadrul conferinței, muzicologul Vasile Vasile a prezentat publicului mărturii ale prezenței românești în mănăstirile din Muntele Athos, descoperite în urma demersurilor de cercetare efectuate pe parcursul mai multor ani. ‘Prezențele românești în Athos le putem împărți în mai multe categorii, ca să le putem sistematiza. Ar fi vorba, în primul rând, de prezența efectiv umană a românilor care se poate constata odată cu începutul monahismului în Muntele Athos, neîntreruptă până astăzi. Românii au știut, de la început, de existența acestui centru monahal, dovadă fiind faptul că, la Mănăstirea Polovragi, călugării – fără să fi văzut Muntele Athos – l-au reprezentat așa cum și-l închipuiau ei. Al doilea aspect al prezențelor ar fi acela al românilor care s-au ocupat, în mod serios, pentru a găsi izvoarele istorice în Sfântul Munte. Aceste mărturii încep cu cei care au scris Proschinetariile, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, până la mari savanți, cum au fost T. Bodogae sau Marcu Beza, care au mers sistematic în Sfântul Munte, pentru a găsi tot ceea ce este românesc. A treia categorie este aceea a prezențelor ctitoricești. Există un procent foarte mare de construcții, care sunt funcționale în Athos astăzi și care se datorează voievozilor români’, a spus prof. Vasile Vasile.

Ștefan cel Mare, cinstit ca sfânt încă din secolul al XVII-lea la Zografu

Muzicologul Vasile Vasile a amintit o serie de ctitorii ale voievozilor români în Athos și numeroase donații făcute de aceștia unor mănăstiri athonite. ‘Cea mai veche danie a fost făcută pe la 1360, de către Vladislav, voievodul Ungrovlahiei, care dăruiește Mănăstirii Marea Lavră icoana Sfântului Athanasie, pictată probabil în țară și aurită de meșterii de la Brașov. Mărturii ale prezenței românești stau și ctitoriile voievozilor Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Șerban Cantacuzino, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Mănăstirea Zografu, de exemplu, este considerată ctitorie a lui Ștefan cel Mare. El a construit arsanaua și biserica și tot acolo se păstrează steagul de la Podul Înalt, cu icoana Sfântului Gheorghe și numeroase obiecte de cult sau cărți, donații ale bine-credinciosului voievod. Mai mult decât atât, Ștefan cel Mare a fost cinstit ca sfânt, încă din secolul XVII-lea, la Mănăstirea Zografu, de către bulgari care l-au pictat cu nimbi de sfânt. Urmează Petru Rareș cu mari ctitorii, precum Mănăstirea Dionisiu, rectitorită după ce a fost arsă, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu și până la Dimitrie Cantemir. Într-un fel, ajutoarele moldovenești continuă și după perioada fanarioților, pentru că Alexandru Ipsilante reconstruiește Biserica rușilor din Mănăstirea Pantelimon’, a spus profesorul Vasile Vasile.

Duhovnicii români renumiți în mănăstirile athonite

Tot în cadrul conferinței, a fost accentuat sprijinul românilor acordat monahilor athoniți prin tipărirea de cărți ale duhovnicilor din Sfântul Munte în unele centre tipografice din țară, cum ar fi cel de la Mănăstirea Neamț, unde s-a tipărit cartea Sfântului Nicodim Aghioritul. Cercetătorul Vasile Vasile a menționat și faptul că o altă mărturie a prezenței românești o constituie și renumele marilor duhovnici români din mănăstirile Sfântului Munte: ‘Din această perspectivă, personajul care m-a interesat cel mai mult este Nectarie Protopsaltul, numit de greci ‘al doilea Cucuzel’, el fiind român de origine, născut la Huși, școlit la Mănăstirea Neamț și plecat de tânăr în Muntele Athos, unde a trăit până la sfârșitul vieții.’

La final, prof. Vasile Vasile a accentuat importanța cunoașterii de către români a acestor mărturii ca valori caracteristice ale spiritualității românești. Acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor ‘Constantin Brăiloiu’ al Academiei Române, a apreciat faptul că ‘acest tip de conferință este foarte instructivă și foarte interesantă, deoarece nu este un simplu itinerar turistic, ci este o sursă de informații foarte utilă’.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…