Destinul Catedralei ortodoxe din Sfântu Gheorghe

După Marea Unire, românii din Transilvania își intrau în drepturi, atât politice, cât mai ales religioase. În ținutul locuit în majoritate de secui, românii își păstrau identitatea prin mărturisirea confesională. Prin vizitele pastorale ale mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului în aceste locuri s-a hotărât ridicarea unor catedrale în principalele orașe. Astfel, la vizita din mai 1922 a mitropolitului la Sfântu Gheorghe, s-a decis ridicarea unei catedrale cu hramurile ‘Sf. Gheorghe’ și ‘Sf. Nicolae’.

De la început, demersurile au întâmpinat opoziția vehementă a reprezentanților etniei maghiare, iar parte din terenul alocat de autoritățile locale a fost folosit pentru alte construcții. Abia la 20 septembrie 1939 rezidentul ținutului Bucegi, prof. Gheorghe Alexianu, a pus piatra de temelie și a alocat primele sume de bani. Proiectul catedralei era întocmit de arhitectul Ionescu Berechet pentru o suprafață de 900 mp, o înălțime de 45 m și o capacitate de 2.000 de persoane. La semnarea Diktatului de la Viena, în august 1940, construcția ajunsese la nivelul cupolei. Sub ocupația horthystă lucrările au fost întrerupte, construcția ‘confiscată pe seama statului’, subsolul folosit ca adăpost antiaerian, parohul Gheorghe Grovu expulzat, iar materialele de construcție fie au fost furate, fie au fost împărțite unor cetățeni. După revenirea administrației românești, în 1945, preotul Petre Boeriu, noul protopop, a reluat demersurile pentru finalizarea catedralei, mai ales că vechea biserică din Sfântu Gheorghe era tot mai neîncăpătoare. Autoritățile locale au refuzat să dea concurs protopopului, având în vedere chiar dinamitarea construcției sau transformarea într-un ateneu după modelul sovietic. Totuși, construcția a rămas în paragină, demisolul fiind folosit ca depozit de legume, iar în jur s-au construit blocuri menite să ascundă tot mai mult obiectivul religios.

Abia după 1968, la noua organizare administrativ-teritorială a Covasnei, biserica a fost finalizată prin colectă națională organizată de Patriarhia Română. Catedrala a fost sfințită la 15 mai 1983 de un sobor de preoți în frunte cu patriarhul Iustin Moisescu și mitropolitul Antonie Plămădeală. (Articol publicat în „Ziarul Lumina”, Ediția din data de 9 august 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente

Un nou protopop la Bălţi: Pr. Dorian Revenco

Părintele Dorian Revenco este noul protopop de Bălţi. Clericul a fost prezentat de PS Antonie în noua demnitate, marţi, cu ocazia organizării conferinţei pastoral-misionare „Cimitirul – spaţiu de cugetare la viaţa veşnică”. Evenimentul a avut…