Deschiderea manifestărilor cultural-educative dedicate Zilelor Francofoniei, la Râmnicu Vâlcea

În lunile martie și aprilie vor avea loc numeroase manifestări cultural-educative, organizate sub genericul „Zilele Francofoniei”. Astfel, miercuri, 12 martie 2014, începând cu ora 17.00, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea a avut loc Ouverture de la Francophonie (Deschiderea Francofoniei), ediția 2014.

În cadrul Zilelor Francofoniei vor fi inițiate o serie de manifestări culturale care vizează descoperirea și promovarea culturii, civilizației și limbii franceze, dar și a modului în care cultura românească a fost receptată în spațiul cultural francofon.

La evenimentul cultural a luat parte și Părintele Constantin Olariu, Inspector pentru catehizarea parohială, care a rostit mesajul din partea Arhiepiscopiei Râmnicului, potrivit arhiram.ro.

„Organizarea „Zilelor Francofoniei”, ca de altfel întreaga activitatea cultural-educațională ce se desfășoară la Biblioteca „Antim Ivireanul”, reafirmă rolul pe care marile biblioteci de stat sau personale l-au avut atât în Antichitate cât și în perioada afirmării plenare a ideilor umaniste, devenind o carte de vizită în prezentarea cărturarilor, aristocraților și clericilor vremii.

Biblioteca „Antim Ivireanul” prin Doamna Director Augustina Sanda Constantinescu, ne propune un nou mod de abordare a unei biblioteci, prin seria evenimentelor pe care le organizează – conferințe, expoziții de carte, de icoane și pictură, lansări de carte și dezbateri cu caracter educativ-formativ, concerte ș.a. – iar „Zilelor Francofoniei” vizează deopotrivă descoperirea și promovarea culturii, civilizației și limbii franceze, dar și a modului în care cultura românească a fost receptată în spațiul cultural francofon.

În istoria culturii vechi românești, și anume în perioada ei de plămădire, au ostenit cu râvnă vrednică de pomenire un șir lung de clerici luminați, iubitori de țară, adevărați pioneri în vremuri de alegere a luminii de întuneric, ctitori de limbă, de cultură și de unitate românească (Episcop Dr. Antonie Plămădeală, Clerici ortodocși ctitori de limbă și cultură românească, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1977, p.5.).

Pentru reliefarea modului în care spiritualitatea ortodoxă a devenit creatoare de cultură în viața poporului român, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proclamarea anului 2014 drept „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii)” și „Anul comemorativ al Sfin­ților Martiri Brâncoveni”.Poporul român a realizat o legătură vie cu mari duhovnici prin Taina Sfintei Spovedanii, încununate cu participarea la Taina Împărăției lui Dumnezeu prin Sfânta Împărtășanie, însă, totodată, Liturghia ortodoxă a devenit izvor al culturii. Arta creștină s-a mărturisit drept un răspuns al vocației de a crea, dar și un reflex al unei vieți spirituale intense.

Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost pe drept cuvânt numit un Principe al culturii noastre, adeverind faptul că cel ce dobândește, prin credința și purtarea sa, virtuțile creștine și atinge treapta sfințeniei, se arată strălucit și destoinic nu numai între cele duhovnicești, ci deopotrivă în cele ale acestui veac, în politică, în cârmuirea țării, în litere, științe și arte, adică ajunge om desăvârșit întru toate. A fost făuritorul unui stil artistic care îi poartă numele și care a atras admirația întregii Europe. În Biblioteca Mănăstirii Hurezi Sfântul Constantin a așezat și colecția de volume greco-latine din Corpus Byzantinae historiae al lui Charles Du Cange du Fresne, publicate în veacul al XVII-lea la Paris, care cuprindeau texte din istoriografia bizantină, începând cu secolul al IV-lea și continuând până la cele ale cronicarilor greci medievali.

În „Anul comemorativ al Sfin­ților Martiri Brâncoveni” Arhiepiscopia Râmnicului a inițiat desfășurarea unor evenimente spirituale, liturgice și culturale, atât în ctitoriile Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu și a înaintașilor săi sau la Centrul eparhial cât și în parteneriat cu instituțiile de cultură, între care și Biblioteca „Antim Ivireanul”.

„Zilele Francofoniei” devin așadar un bun prilej de cunoașterea a modului în care cele două culturi române și franceze au contribuit la buna înțelegere și prietenie între popoare, dar și de mărturisire a roadelor credinței în viața poporului nostru, roade care se vădesc în cadrul unor principii sănătoase de omenie, de dreptate, de pace între toți oamenii.

Felicităm pe organizatorii acestui eveniment, la care înțelegem că o sărbătoare poate deveni un moment misionar și poate încuraja mărturia noastră comună în societatea actuală, spre slava lui Dumnezeu și binele oamenilor!”

Comentarii Facebook


Știri recente