Decembrie 1942: Din pastorala de Crăciun a mitropolitului Visarion Puiu de la Odesa

Într-un număr recent al ziarului am reliefat câteva din gândurile mitropolitului așternute în jurnalul pe care îl ținea în vremea conducerii de la Misiunea ortodoxă română din Transnistria. Abia sosit la Odesa, ierarhul a întocmit o pastorală de Crăciun, care a fost citită în toate bisericile ortodoxe din Transnistria, și din care spicuim: ‘Iubiți fii în Domnul, iată a trecut anul de când fâșia de pământ, ce se întinde între Nistru și Bug, a fost slobozită de păgâni. Moldovenii și rușii băștinași pot acum răsufla mai ușor, scăpând de jugul celor fără Dumnezeu, care un sfert de veac au stăruit să țină și acest ținut în întuneric, groază și frica morții. Dragii mei, iată s-au adeverit cuvintele psalmistului: Domnul pedepsește, însă pradă morții nu dă și în ziua scârbei v-a auzit și v-a trimis izbăvirea. Să mulțumim bunului Dumnezeu și să stăruim ca viața noastră să fie așa, încât milele sale niciodată să nu se îndepărteze de noi… Iubiți credincioși, cunoașteți mai bine ca oricine că, în zilele triste ce s-au strecurat, stăpânitorii voștri au stăruit să semene cea mai groaznică despărțire și ură între voi. Prin slăbiciunile unora și prin scăderile altora, dușmanii omenirii au izbândit să învenineze toate ramurile vieții obștești; mai ales lupta cea mare a fost dusă împotriva lui Hristos și a Bisericii. Iată acum un prilej bine-venit să vă arătați iubirea voastră de frați și, unindu-vă în același gând și în același suflet creștin, să înlăturați din mijlocul vostru tot ce e necreștinesc și tot ce e zâzanie semănată de fiii pierzării de ieri. Este trebuitor să zidiți din nou și să înnoiți sfintele lăcașuri batjocorite și pângărite de cei fără Dumnezeu, să ridicați vrednicia din om, să întăriți așezările vieții morale obștești, să întăriți familia pe temeliile învățăturii evanghelice, să creșteți tineretul în duhul vieții creștinești, să treziți în suflete dragostea pentru omenie, să vă ajutați unul pe altul – înlăturând dintre voi ura, vrajba, desfrânările și nemaipomenita cruzime, sub semnul cărora s-au scurs în vremea stăpânirii bolșevice… Dumnezeu cel mare și puternic, care a ocrotit neamul nostru în decursul veacurilor și de data aceasta să aibă în paza lui pe toți cei ce cu jertfa vieții aduc pace și izbăvire lumii… Și în aceste zile mari de sărbători ale Nașterii Mântuitorului Hristos chem asupra voastră binecuvântarea lui Dumnezeu și trimit tuturor urarea mea arhipăstorească, plină de căldură și dragoste părintească. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 22 decembrie 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente