De două milenii lumina sfântă vine în Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim

În Sfânta și marea Sâmbătă, în timpul oficierii slujbei Vecerniei, în Biserica Sfântului Mormânt se pogoară Sfânta Lumină, pe care o primește în Sfântul Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos, Patriarhul ortodox al Ierusalimului și o dă credincioșilor prezenți.

Pentru creștinii ortodocși, cel mai important eveniment care se petrece la Ierusalim de Paști este cel al Sfintei Lumini, când făcliile patriarhului Ierusalimului se aprind în mod miraculos în interiorul Sfântului Mormânt, locul de unde Mântuitorul Hristos a înviat, după trei zile de la îngropare.

Spațiul din interiorul rotondei care găzduiește mica bisericuță a Sfântului Mormânt este cu mult prea mic față de mulțimea pelerinilor. Din acest motiv, cei care vor să prindă un loc în apropierea Mormântului se așează în biserică măcar cu 1-2 zile înainte. În ciuda aerului sufocant și a căldurii amețitoare, cei care reușesc să rămână până sâmbătă, înainte de Paști, în interior, se consideră niște norocoși: vor putea vedea cu ochii lor minunea.

Deși aprinderea Sfintei Lumini se petrece sâmbăta, în jurul orelor 14:00, deja de la orele 11:00 biserica este un cazan în clocot. La 13:45 sosește Patriarhul Ierusalimului, în fruntea unei procesiuni care înconjoară de trei ori Sfântul Mormânt. Patriarhul se oprește la intrarea în Mormânt. Îmbrăcat doar într-un stihar de culoare albă, după ce mai înainte a fost controlat atent de autorități, ca nu cumva să dețină asupra sa vreo sursă de foc, patriarhul intră în Sfântul Mormânt, luând cu sine două mănunchiuri de lumânări. În biserică nu mai există nici o sursă de lumină: toate candele sunt stinse, toate luminile artificiale sunt întrerupte.

După câteva minute, patriarhul iese afară cu făcliile aprinse. Toți încearcă să ia cât mai repede din Sfânta Lumină. Se știe că, preț de câteva minute, aceasta doar luminează, fără a arde. Din acest motiv, cei mai mulți, imediat după ce își aprind mănunchiurile de 33 de lumânări, trec mâinile și chiar fața prin flacără. Uneori durează mai mult, alteori mai puțin, până când lumina primită de la patriarh se transformă în foc obișnuit, însă chiar și după aceea, mai sunt curajoși care-și trec fața și mâinile prin vâlvătaie. Încet-încet, larma se atenuează iar sutele și miile de credincioși, de toate confesiunile, veniți din toate colțurile lumii, din biserică și de pe esplanada de la intrare rămân multă vreme cu făcliile aprinse, dar și cu bucuria și credința întărită că Hristos, Lumina lumii, a înviat la Ierusalim pentru toți cei care vor crede Lui.

Sursa: ziarullumina.ro

Comentarii Facebook


Știri recente