Daruri pentru refugiații din București

Cu prilejul Zilei Internaționale a Refugiatului, Sectorul Social-filantropic și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor în parteneriat cu Organizația pentru Refugiați și Migranți și Centrul Regional de Cazare și Proceduri București au organizat o serie de acțiuni socio-culturale și sportive, informează „Ziarul Lumina”.

Manifestările dedicate Zilei Internaționale a Refugiatului au debutat pe terenurile private de fotbal din Parcul Titan cu competiția fotbalistică ‘Balonul de aur’, organizată între azilanții găzduiți în Centrul Regional de Cazare și Proceduri București, proveniți din zone geografice diferite. Membrii echipei câștigătoare au primit diplome de participare și premii constând în dulciuri și răcoritoare. Evenimentele au continuat la Centrul Regional de Cazare și Proceduri București, unde a avut loc o sesiune de informare cu privire la semnificația acestei zile numite ‘Sărbătoare a curajului’, în cadrul căreia au vorbit reprezentantul Oficiului Român pentru Imigrări, comisarul de poliție Gheorghe Sofian, reprezentantul Arhiepiscopiei Bucureștilor, preot Mircea Marian Pintică, și Rodica Ciauș, președinte al Asociației Organizația pentru Refugiați și Migranți.

‘Datorită valorilor pe care le cultivă, Biserica este chemată să ia apărarea celor care sunt în nevoi. Biserica are un rol important în a promova respectarea drepturilor lor, precum și în trezirea conștiinței și responsabilității lor de a împlini propriile datorii. De asemenea, nu trebuie să uitați că Biserica Ortodoxă Română este întotdeauna alături de voi’, a subliniat părintele Mircea Marian Pintică. După sesiunea de informare, personalul Sectorului Social-filantropic și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, alături de doamna Rodica Ciauș, a oferit beneficiarilor Centrul Regional de Cazare și Proceduri București pachete cu alimente. ‘În cadrul acțiunii sociale ‘Și ei nu sunt singuri’, au fost distribuite în jur de 1.000 de kilograme de produse alimentare de bază, dulciuri și răcoritoare. Au beneficiat de ajutorul social aproximativ 180 de persoane din centru’, a precizat Rodica Ciauș, responsabil al acțiunii sociale.

20 iunie – Ziua Mondială a Refugiatului

În anul 2000, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis să dedice ziua de 20 iunie refugiaților. De atunci, Ziua Mondială a Refugiatului este sărbătorită în fiecare an. Această zi este una dedicată curajului și puterii refugiaților. ‘Ziua Internațională a Refugiaților are o semnificație deosebită pentru noi. Este ziua în care putem să-i sărbătorim pe cei care au avut puterea și curajul să își abandoneze tot ceea ce au realizat poate într-o viață în țara lor de origine și au ales să-și stabilească reședința, independent de voința lor, în altă țară. Este un moment în care ne bucurăm alături de solicitanții de azil și de beneficiarii unor forme de protecție pentru că cu sprijinul nostru lor li se schimbă viața în bine, în sensul că autoritățile române, prin acordarea statutului de refugiat, sunt în măsură să acorde o protecție obiectivă acestor solicitanți de azil’, a arătat comisarul de poliție Gheorghe Sofian, director adjunct la Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de azil București.

Refugiații au suferit persecuții în țara lor de origine

A fi refugiat înseamnă a fi un ‘străin’ într-o țară străină, unde ai ales să-ți părăsești țara de origine din motive independente de voința ta, deoarece un refugiat a suferit acte de persecuții care au determinat imposibilă supraviețuirea în țara natală.

‘În general, solicitanții de azil provin din țări în care există grave încălcări ale drepturilor omului, spre exemplu Irak, unde atât în timpul regimului condus de Saddam Hussein, cât și după înlocuirea acestui regim, o mare parte din irakieni au fost obligați să-și părăsească țara de origine. De asemenea, în Afganistan există cazuri impresionante, și mă refer aici la minorii neînsoțiți care și-au pierdut ambii părinți în țara de origine și care au fost nevoiți să se alăture altor grupe de persoane în vederea obținerii unei protecții efective. Este cazul unui tânăr care a fost martor la uciderea părinților lui. A fost nevoie de două luni numai pentru a-l consilia și de a-i dovedi că suntem alături de el pentru a-l ajuta. În acest context, ei au ales să-și părăsească țara de origine prin diferite mijloace. Unii au reușit legal, alții ilegal. Ajunși în țara noastră, ei depun o cerere pentru azil. Mai există o altă categorie de străini care sunt deja pe teritoriul României și care din motive obiective nu se pot întoarce în țara de origine, dat fiind faptul că în țara lor au intervenit transformări de natură încât situația personală a lor este afectată în mod deosebit. Ne referim, spre exemplu, la ultimele conflicte care sunt în desfășurare și care au determinat o migrare masivă a persoanelor din aceste țări’, a precizat comisarul de poliție Gheorghe Sofian.

Refugiații pot urma un curs de integrare

Oficiul Român pentru Imigrări, prin Direcția Azil și Integrare și Centre Regionale, Cazare și Proceduri pentru solicitanții de azil din România procesează, înregistrează cererile de azil după analizarea în mod individual a fiecărei cereri. ‘Apoi, se dispune acordarea unei forme de protecție, se recunoaște statutul de refugiat, ceea ce presupune că acelor persoane li se eliberează documente care atestă identitatea și care dau dreptul în același timp să călătorească și în alte state membre din Uniunea Europeană.

După acordarea unei forme de protecție, Oficiul Român pentru Imigrări îl include, la cererea acestei persoane, într-un program de integrare care se desfășoară pe o perioadă de nouă luni și înseamnă urmarea unor cursuri de limba română la școli din zona de competență a fiecăruia din cele cinci centre regionale din țară, după care încercăm să consiliem solicitanții de azil și cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale cu care colaborăm în mod frecvent să facă demersurile necesare în vederea obținerii cetățeniei române’, a mai spus directorul adjunct al Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de azil București.

‘Această muncă îmi oferă multe împliniri sufletești’

Din anul 2001, comisarul de poliție Gheorghe Sofian lucrează la Oficiul Român pentru Imigrări. Este o muncă grea, dar plină de satisfacții. ‘Această muncă, cel puțin personal, îmi oferă multe împliniri sufletești. Lucrul cu oamenii, mai ales cu oamenii în suferință, îți dă putere și motivație în același timp pentru a te implica în fiecare zi din ce în ce mai mult ca să îți ajuți semenii, semeni care poate în țara lor de origine nu au beneficiat de o protecție efectivă. Nu înțelegem prin această protecție efectivă anumite standarde ridicate ale vieții, ci înțelegem o situație prin care drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt încălcate, precum dreptul la viață, care este un drept de fiecare om trebuie să beneficieze. De asemenea, riscul de a fi supus la tratamente inumane, degradante, la torturi, riscul de a fi victima unor acte de persecuție ne face pe noi să analizăm cu mare atenție fiecare cerere de azil, astfel încât persoanele care sunt în nevoie de protecție să primească aceasta din partea noastră, în sensul recunoașterii statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare. Este o muncă ce ne responsabilizează și care ne cheamă la ajutorarea semenului din orice parte geografică ar fi. Pe această cale vreau să mulțumesc Organizației pentru Refugiați și Migranți din București și Arhiepiscopiei Bucureștilor pentru sprijinul acordat prin aceste donații și bunuri care au constat în alimente de bază și facilitarea realizării unor activități recreative desfășurate cu toți solicitanții de azil’, a spus comisarul Gheorghe Sofian.

Refugiații nu reprezintă un pericol pentru societate. Chiar dacă sunt străini în țara noastră, ei nu trebuie să fie discriminați, căci au nevoie de compasiunea noastră și de ajutorul nostru pentru că în fiecare om este prezent ‘chipul lui Dumnezeu’.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Ortodoxia Românească în Ungaria

Cu ocazia Zilei Ungariei (23 Octombrie), prezentăm principalele date despre românii ortodocși din această țară. Românii din Ungaria se împart în două principale categorii: comunitatea istorică românească a românilor care, după trasarea graniţelor actuale, au…