Cuvantul PF Parinte Patriarh Daniel cu prilejul semnarii protocolului de cooperare in domeniul incluziunii sociale intre Stat si Biserica

Domnule Prim Ministru,

Domnilor Ministri,

Prea Sfintia Voastra,

Prea Cucernici Parinti Consilieri,

Domnilor Consilieri,

Semnarea Protocolului de cooperare in domeniul incluziunii sociale intre Stat si Biserica are multiple semnificatii.

Mai intai, acest Protocol este urmarea fireasca si practica a noii Legi a Cultelor care recunoaste contributia Bisericii Ortodoxe Romane si a celorlalte culte religioase la viata societatii romanesti, cultele fiind apreciate ca factori ai pacii sociale si parteneri sociali ai Statului Roman.

Protocolul semnat astazi intre Guvernul Romaniei si Patriarhia Romana arata, de asemenea, preocuparea comuna si responsabilitate comuna a Guvernului Romaniei si a Bisericii Ortodoxe Romane de-a ajuta pe cei defavorizati: oameni saraci, copii fara parinti sau cu parinti plecati in strainatate, batrani singuri si neajutorati si alte categorii sociale aflate in suferinta.

Implicarea Bisericii in asistenta sociala este deodata o vocatie spirituala si o necesitate practica. Opera sociala a Bisericii deriva din Evanghelia iubirii lui Hristos pentru toti oamenii si din Sfanta Liturghie a Bisericii, in care este celebrata iubirea milostiva si jertfelnica a lui Hristos pentru mantuirea oamenilor. Asa se explica multimea institutiilor de binefacere sau asistenta sociala infiintate sau patronate de Biserica de-a lungul secolelor, adesea cu sprijinul imparatilor, regilor si domnitorilor crestini, dar si cu sprijinul tuturor celor milostivi si darnici, cu dare de mana mai mare sau mai modesta.

Astazi, prezenta preotilor de caritate in spitale, unitati militare si penitenciar, precum si multimea unitatilor de caritate ale Bisericii ne arata ca vechea traditie filantropica a Bisericii a revenit in actualitate, de cand cultele religioase au primit libertatea de organizare si slujire in societatea romaneasca.

Speram ca astazi, cooperarea Bisericii cu Statul in domeniul asistentei sociale inseamna forte unite pentru o eficienta mai mare si o semnificatie spirituala mai profunda. Fondurile alocate de Stat si de Uniunea Europeana in domeniul asistentei sociale sunt si vor fi importante si benefice, dar este nevoie si de o motivatie spirituala si etica profunda pentru a le folosi corect si adecvat in vederea ajutorarii celor in nevoi si pentru cultivarea demnitatii lor umane, ca persoane create dupa chipul lui Dumnezeu, cu valoare unica si eterna. In omul bolnav, sarac, flamand si gol, umilit sau privat de libertate, este prezent tainic Hristos Insusi, iubitorul de oameni care ne cheama sa fim milostivi ca Tatal nostru Cel din Ceruri, Care revarsa ploaia Sa si peste cei buni si peste cei rai; pe cei buni ii rasplateste si pe ceilalti ii miluieste.

Cu alte cuvinte, fapta noastra buna izvorata din iubire milostiva si dezinteresata poarta in ea o lumina cereasca si devine o comoara a sufletului pentru vesnicie. De aceea, Biserica pomeneste totdeauna in slujbele ei pe ctitori, binefacatori si miluitori, cultivand astfel o civilizatie a generozitatii sau darniciei, cu convingerea exprimata lapidar si intelept in poporul roman prin cuvintele “dar din dar se face rai”.

Deci, contributia majora a Bisericii trebuie sa fie tocmai sublinierea legaturii dintre viata spirituala si activitatea sociala, dintre rugaciune, munca si darnicie.

In incheiere, dorim sa Va multumim, domnule Prim Ministru, atat pentru disponibilitatea pe care o aratati in a ajuta Biserica in activitatea sa, cat si pentru dorinta ca Guvernul Romaniei sa coopereze cu Biserica in parteneriat social pentru a ajuta impreuna pe cei neajutorati si defavorizati.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

† DANIEL,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Comentarii Facebook


Știri recente