Cuvant tinut de I.P.S. Mitropolit Daniel la deschiderea Olimpiadelor nationale de arte

Biserica binecuvinteaza artele luminate de credinta

Cuvant tinut de I.P.S. Mitropolit Daniel la deschiderea Olimpiadelor nationale de arte vizuale, arhitectura si istoria artelor, Iasi, Colegiul National de Arta Octav Bancila, 27 martie 2005.

Biserica promoveaza, pe langa oratorie si muzica, arhitectura, pictura, sculptura, broderia, miniatura, caligrafia, filmul religios, fotografia etc., le binecuvinteaza si le sfinteste adaptandu-le la universul credintei sale, pentru ca acestea sa devina vesmant vizual al celebrarii prezentei si lucrarii lui Dumnezeu Cel nevazut sau simbol al frumusetilor ceresti negraite si netrecatoare, continute in iubirea si slava Preasfintei Treimi impartasite oamenilor.

Astfel credinta a fost si este izvor de inspiratie pentru toate artele care comunica lumina, speranta si bucurie pentru suflet.

Creat dupa chipul lui Dumnezeu-Creatorul, omul este la randul sau creator, datator de sensuri noi, exprimate in cuvinte si imagini, in sunete si culori, in forme plastice.

Intreaga creatie, intreg universul este un limbaj multiplu, plin de sensuri si de semnificatii care trebuie descifrate, prelucrate, interpretate, transmise, impartasite, astfel incat comunicarea sa devina comuniune, lumina si bucurie si pentru altii. De aceea, Psalmistul constata ca „Cerurile spun slava lui Dumnezeu, iar facerea mainilor Lui o vesteste taria (firmamentul)” (Psalm 18, 1).

Sfintii Parinti ai Bisericii au considerat ca intreg universul este ca o carte ce trebuie citita prin contemplatie, cu privire atenta si inteligenta, cu privire iubitoare si creatoare.

Privind la arta, omul gandeste la artistul care a realizat-o; privind la creatie, gandirea omului se inalta la Creator.

Dar omul artist-creator nu creaza arta sa din nimic, ci din „materialul” creat de Dumnezeu, imitand pe Creator si adaugand la frumusetile naturii create de Dumnezeu frumusetile culturii create de om.

In sensul acesta, artele sunt multiple expresii ale spiritului uman receptor si creator de sensuri si semnificatii noi. In arte se vede bogatia spiritului uman cu aspiratiile lui, framantarile lui, intrebarile lui, starile lui existentiale.

In general artele vizuale au ca scop frumosul, cautarea, crearea lui si exprimarea lui. Totusi, potrivit criticilor occidentale mai recente, arta contemporana nu mai are ca scop principal frumusetea, ci punerea in forma a gandirii, reprezentarea lumii si a vietii asa cum sunt ele percepute de artist. Arta contemporana este mai mult arta a ideilor critice, decat arta a idealului. Gandirea primeaza asupra formei: “L’ art c’est de la pensée en forme”. 1

De aceea, „arta ia astazi forme surprinzatoare, socante, derutante. Ea tulbura reperele noastre si suscita neintelegerea sau respingerea”.2

Arta contemporana corespunde unei rupturi estetice, legate de schimbarea brusca a raportului omului cu mediul, cu spatiul si cu timpul. Ea se detaseaza de acum inainte de notiunea de frumusete. „Scopul nostru nu este acela de a promova iubirea, spune criticul de arta francez Christian Palatier, ci de a ascuti spiritul critic, de a educa privirea”.3

Cu toate aceste mutatii din arta contemporana, care reflecta adesea momente de elan creator si momente de criza spirituala, aspiratia omului de a cauta sau de a da sens existentei sale ramane totusi o constanta a vietii umane.

In privinta aceasta trebuie sa ne amintim mereu de ceea ce spunea marele nostru sculptor Constantin Brancusi in Aforismele sale, si anume ca scopul artei este acela de a crea bucurie curata. Ca atare, pentru Brancusi, materia prelucrata de artist devine epifanie sau transparenta a spiritului care se hraneste cu sensuri noi ale existentei, ale universului, ale vietii, ale cunoasterii umanului in dinamica devenirii sale.

Noi ne bucuram din bucuria pe care ne ofera, prin operele lor, artistii talentati, care cultiva darul sau talentul lor cu pasiune, cu daruire de sine. Ne bucuram ca foarte multi tineri talentati se afla acum impreuna, aici la Iasi, pentru a se cunoaste si a se intrece in spiritul lor creator si iubitor de noutate, de sensuri noi, de frumuseti si imagini noi. Artele vizuale completeaza artele cuvantului vorbit si cantat, imbogatesc orizontul spiritual al oamenilor, cultura unui popor si patrimoniul universal.

In mod deosebit, ne bucuram ca multi copii si tineri romani sunt pasionati de pictarea icoanelor, de frumusetea spirituala a iubirii lui Hristos pentru oameni, a sfintilor Lui luminati de pace si bucurie. Icoana din sufletul copilului este legatura tainica, plina de lumina si bucurie, dintre chipul lui Dumnezeu in om si raspunsul acestuia la iubirea lui Dumnezeu.

Felicitam pe toti tinerii concurenti la aceste olimpiade de arte vizuale, arhitectura si istoria artelor, pe parintii si profesorii lor care ii ajuta sa cultive talentele pe care le au, precum si pe organizatorii acestor olimpiade, in primul rand, Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Va transmitem tuturor binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Romaniei, care ne-a delegat sa-l reprezentam aici, si va dorim tuturor mult succes si multa bucurie!

Note:

1. Elisabeth Conturier, L’art contemporain, mode d’emploi, Filipacchi, Paris, 2001.

2. Christine Monin, Comprendre l’art, in revista La vie, (Paris) nr. 3105, 3-9 martie 2005, p.70.

3. Citat in articolul Comprendre l’art contemporain, in La vie, p.73.

Comentarii Facebook


Știri recente