Ne aflăm în Postul Nașterii Domnului, prilej cu care l-am rugat pe pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, să ne vorbească despre rânduielile bisericești referitoare la această perioadă.
Părinte profesor, care este semnificația Postului Nașterii Domnului?
Am început, cu ziua de 14 noiembrie, Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului, unul dintre cele patru posturi de durată din timpul anului bisericesc. Acest post începe la 15 noiembrie și durează până la 24 decembrie, inclusiv. Pentru începutul acestui post, se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Filip. Dacă această sărbătoare cade într-o zi de miercuri sau vineri, atunci se lasă sec cu o zi mai devreme, așa cum a fost situația în acest an.
Postul Nașterii Domnului are o durată de 40 de zile și ne amintește de postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea tablelor Legii, fiind un îndemn pentru creștini de a se pregăti, prin post și rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Iisus Hristos pentru a aduce Legea cea nouă și mântuirea neamului omenesc.
Care sunt rânduielile bisericești referitoare la acest post?
În ordinea importanței, Postul Crăciunului este al doilea după Postul Sfintelor Paști. În ceea ce privește felul postirii, Postul Crăciunului este mai ușor decât cel al Paștilor, asemănându-se cu cel al Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În conformitate cu normele și rânduielile bisericești, aflate în pravile, în mănăstiri se ajunează, adică nu se mănâncă nimic, în zilele de luni, miercuri și vineri, până la săvârșirea slujbei Ceasului al IX-lea, adică până la orele 15:00-16:00. După aceste ore se poate consuma hrană uscată, adică pâine, turte, covrigi, fructe uscate, poame, semințe sau legume fierte, fără untdelemn. În zilele de marți și joi, se pot consuma legume și zarzavaturi fierte, la care se adaugă untdelemn și vin. În zilele de sâmbătă și duminică, este permis și consumul de pește, până la 20 decembrie, când postul devine aspru. Dacă în zilele de luni, marți și joi, din perioada acestui post, cade o sărbătoare a unui sfânt mai important, care are în rânduiala slujbei Doxologie mare, atunci se dezleagă la pește, iar dacă aceste sărbători cad în zilele de miercuri și vineri, atunci se dezleagă numai la untdelemn și vin, dar se mănâncă o dată pe zi. Dacă în zilele de miercuri și vineri cade o sărbătoare a unui sfânt cu Priveghere, cum ar fi Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie) sau Sfântul Ierarh Spiridon (12 decembrie) sau una dintre sărbătorile care sunt hramuri de biserică, în aceste zile se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Pentru praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, se dă totdeauna dezlegare la pește, indiferent în ce zi din săptămână ar cădea această sărbătoare.
(Interviu publicat în Ziarul Lumina, Ediția din data de 6 decembrie 2012)
