De la întemeierea bisericii, grija pentru copiii sărmani și bătrânii rămași fără sprijin a fost o preocupare a slujitorilor din parohia „Sfântul Nicolae”. În paralel, atenția acordată culturii prin înființarea unei școli constituie specificul parohiei Udricani. Astăzi, aceste tradiții sunt continuate.
Unul dintre monumentele istorice din Bucureștiul secolului al XVIII-lea, Biserica „Sfântul Nicolae” – Udricani este ctitoria clucerului Udricani și a soției sale, Maria Doamna, datând din 1734. Lăcașul a fost înzestrat cu mai multe moșii și imobile din partea celor care au zidit-o. În 1750, însuși domnitorul Țării Românești, Ioan Grigorie Ghica al II-lea, a emis un hrisov în care vorbește de zidirea acestei biserici, act semnat și de mitropolitul Ungrovlahiei, Ștefan, care se crede că a participat la sfințirea zidirii clucerului. După 1750, cei care au urmat să se îngrijească de biserică au hotărât construirea unui imobil, constituit din câteva chilii pentru cei rămași fără adăpost și bătrâni. Grija față de cei lipsiți sau rămași singuri a continuat aici timp de 200 de ani, până la venirea comunismului, când autoritățile statului au confiscat abuziv tot ceea ce preoții, alături de credincioșii parohiei „Sfântul Nicolae” construiseră în jurul bisericii.
Pe lângă tradiția social-filantropică continuată de enoriași, la Udricani interesul pentru cultură s-a concretizat prin întemeierea unei școli, vestita „Școală românească de la Udricani”, alături de care funcționa școala de caligrafie. Pe băncile acestor așezăminte au învățat personalități importante ale statului român din secolul al XVIII-lea: boierii Văcărești, logofătul Greceanu, Anton Pann, Paris Mumuleanu, Petre Nănescu, iar în veacul următor, pe la 1831, povestitorul Petre Ispirescu.
Ca arhitectură, biserica este construită în stil brâncovenesc. De la întemeiere, calamitățile petrecute în secolul al XIX-lea, în primul rând cutremurele, și-au pus serios amprenta asupra ei (stâlpii de susținere interiori și arcadele au fost afectate, ducând la șubrezirea construcției), cel mai mult având de suferit în urma marele incendiu din 1850, izbucnit în București, care a afectat serios pictura lăcașului.
Restaurarea în urma acestei avarii a căzut în sarcina episcopului Timotei. Pictura originală s-a păstrat numai în pridvorul bisericii.
În ceea ce privește activitatea filantropică de la parohia Udricani, după construirea chiliilor puține și micuțe, la 1877 protopopul Theodor Iconomu reușește ca, printr-o hotărâre a Parlamentului României, să obțină un teren de 600 de metri pătrați, loc unde ridică azilul care îi poartă și numele. În acest azil au fost găzduite văduvele, mai ales femeile rămase fără soți în timpul Războiului de Independență. Curatorul acestui așezământ, primarul și avocatul Pache Protopopescu, a susținut cu fonduri proprii azilul.
După 1950, preluarea abuzivă a azilului de către comuniști a făcut să fie schimbată destinația imobilului, în locul bătrânilor care stăteau aici fiind aduși chiriași.
„Am fost numit în anul 2005 ca slujitor al acestei biserici de către întâistătătorul de atunci al BOR, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, care mi-a dat ca sarcină recuperarea tuturor imobilelor și proprietăților deținute de parohia Udricani. Am făcut demersuri pe lângă Autoritatea Națională de Retrocedare a Bunurilor care au aparținut cultelor și am reușit recuperarea azilului, a terenului. În instanță am câștigat trei dintre apartamentele parohiei, imobile vândute de comuniști, prin ICRAL, diferiților cetățeni”, mărturisește părintele Pătuleanu.
După obținerea proprietăților bisericii, preoții slujitori împreună cu consiliul parohial au demarat proiecte care au în vedere refacerea și extinderea acestor așezăminte, aprobate de Ministerul Culturii și de Patriarhia Română.
Parohia unde slujește părintele profesor Pătuleanu organizează anual, cu ocazia marilor praznice creștine, concerte de muzică religioasă, simpozioane pe teme de arheologie, privind restaurarea și consolidarea bisericilor monument-istoric. „Diferite personalități ale culturii românești au fost oaspeții Bisericii Udricani. cântăreața Felicia Filip a bucurat pe credincioșii noștri cu glasul ei la una dintre Sfintele Liturghii, apoi academicianul Răzvan Theodorescu a conferențiat de mai multe ori pe tema culturii și artei creștine românești și bizantine. Filantropia nu a murit la biserica noastră. În cadrul acțiunilor caritative, se strâng ajutoare în alimente, haine și bani, oferite copiilor de la Valea Plopului și celor de la Căminul de copii nr. 20 din zona Vitan. Avem în vedere și pe bătrânii Căminului nr. 5 din același cartier, pe care îi vizităm de ori câte ori putem”, spune părintele Constantin Pătuleanu, implicat alături de parohul bisericii, pr. Cosmin Bratu, în ajutorarea celor în nevoi.
Sursa: ziarullumina.ro
