Istorici și cercetători cunoscuți din țară și străinătate, precum și stareți și starețe de la mănăstirile din întreaga Moldovă participă zilele acestea, la Mănăstirea Dragomirna, la Simpozionul „Dragomirna și ctitorii săi”, unde timp de câteva zile sunt evocați marii ctitori ai lăcașului de cult din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Pe parcursul a trei zile, zidurile mănăstirii nu vor răsuna doar de glasul rugăciunilor, ci și al comunicărilor științifice întocmite de cercetători, cu scopul de a evoca memoria ctitorilor acestui sfânt lăcaș, respectiv Anastasie Crimca, Miron Barnovschi și familia de boieri Stroici.
Lucrările se desfășoară cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și sunt organizate de Mănăstirea Dragomirna în colaborare cu Centrul de Cercetare Istorică „Ștefan cel Mare” de la Mănăstirea Putna.
„Lucrările simpozionului s-au deschis luni, 20 iulie, la ora 17:00, când Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți, a mers în cimitirul mănăstirii, unde se află prima bisericuță construită de Anastasie Crimca, la 1602. Aici s-a oficiat slujba Parastasului, la care au fost pomeniți cei trei ctitori, Anastasie Crimca, cel care a construit biserica în calitate de mitropolit, familia de dregători Stroici, care a susținut financiar construcția, și Miron Barnovschi, care a construit cetatea din jurul mănăstirii”, ne-a explicat maica Maria, participantă la simpozion cu lucrarea „Activitatea pastoral-canonică a mitropolitului Anastasie Crimca”.
După slujba de pomenire a ctitorilor, ce a avut loc în cimitirul mănăstirii, participanții au mers în biserica mare a mănăstirii, unde au participat la un Te Deum oficiat de Înaltpreasfințitul Pimen, care a avut și primul cuvânt în deschiderea lucrărilor. În mesajul de binecuvântare a lucrărilor simpozionului de la Mănăstirea Dragomirna, Înaltpreasfințitul Pimen a vorbit participanților despre rolul pe care l-a avut Dragomirna atât ca monument istoric, cunoscut în țară și în străinătate, dar și ca lăcaș de rugăciune și pelerinaj pentru români, în general.
Sesiunea de comunicări a continuat cu o serie de studii istorice și arheologice referitoare la Mănăstirea Dragomirna.
„Au fost puse în evidență lucrările arheologice făcute în anii 1960-1970, lucrări ce au contat foarte mult la restaurările care au fost făcute ulterior la Dragomirna și la corpurile de chilii”, a mai adăugat maica Maria.
Printre participanții la simpozion îi amintim pe profesorul Ștefan Gorovei, care a susținut lucrarea „Cunoscutele și necunoscutele unei biografii de ctitori, Anastasie Crimca”, Maria Magdalena Sekely, cu lucrarea „Mănăstirea Dragomirna, ctitorie boierească” ș.a.
În momentul de față se lucrează la dosarul de canonizare a mitropolitului Anastasie Crimca, maicile de la Mănăstirea Dragomirna sperând ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. „Sperăm să se împlinească dorința tuturor viețuitoarelor mănăstirii noastre, aceea de a-l vedea pe mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul Mănăstirii Dragomirna, printre sfinții din calendarul nostru creștin ortodox. Noi am întocmit dosarul de canonizare și l-am depus la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, urmând ca arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, să se ocupe de celelalte demersuri”, a explicat stareța Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Heruvima Chihai.
Sursa: ziarullumina.ro
