Crestinism si toleranta religioasa intre Dunare si Mare

Cu cateva zile in urma, la Palatul Arhiepiscopal din Constanta, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a sustinut conferinta cu tema ‘Dobrogea, leaganul crestinismului romanesc si al tolerantei religioase’. La eveniment au participat invitatii la Colocviul romano-american de religie comparata si patrimoniu cultural dobrogean, care a fost organizat de Colegiul ‘Mustafa Kemal Ataturk’, al Universitatii ‘Ovidius’ din Constanta, si Universitatea ‘Long Island’ din New York, SUA. Cu prilejul acestei conferinte, Arhiepiscopul Tomisului a vorbit invitatilor despre coordonatele esentiale ale spiritualitatii dobrogene, vechimea crestinismului romanesc si trasaturile specifice tolerantei din spatiul danubiano-pontic. Inalt Prea Sfintia Sa a prezentat dovezile de ordin literar, folcloric, arheologic, toponimic, teologic eclezial si martirologic, care argumenteaza faptul ca Sfantul Apostol Andrei a fost in Scythia Minor (Dobrogea noastra strabuna) si, ca urmare a misiunii sale evanghelizatoare, aici s-a dezvoltat, inca de timpuriu, o puternica viata crestina. A fost mentionat in acest sens si studiul recent al profesorului universitar dr. Emilian Popescu, ‘Din Patimile Sfantului Andrei la Patras’, in care este citat un important document: Martirologiul lui Ususard, redactat intre anii 845-865, in care se spune: ‘In Cetatea Patras Achaias se pomeneste trecerea la cele vesnice a Sfantului Apostol Andrei, care a predicat si in Scythia’. IPS Teodosie a vorbit apoi despre toleranta religioasa in spatiul dintre Dunare si Mare aratand ca, ‘in spatiul religios, comunitatea elena a avut o contributie importanta pentru pastrarea si perpetuarea elementului crestin’. Contactul cu bulgarii, care, la momentul asezarii lor in zona -secolul VII – erau pagani, a fost la inceput unul prigonitor, din partea localnicilor, dar, cu timpul, ‘in contact cu populatia crestina de aici, ei au adoptat credinta in Hristos’, fiind acceptati. Relatiile cu populatia turca si tatara asezata in Dobrogea in decursul secolelor au urmat modelele generale: o populatie autohtona crestina a reusit, in cele din urma, in mod pasnic, sa asimileze populatiile stapanitoare sau migratoare, iar contactul dintre culturi ‘a dus la imbunatatirea propriei culturi, a carei trasatura fundamentala este toleranta’. In final, Arhiepiscopul Tomisului a concluzionat: ‘Fiecare dintre noi avem datoria de a nu uita trecutul, dar nici de a face din el motiv de discordie, ci, cu multa ingaduinta fata de cei din jurul nostru, sa descoperim impreuna adevaratele valori, pentru ca astfel sa fim uniti in diversitatea noastra, asa cum Sfantul Apostol Pavel ne spunea intr-una din epistolele sale catre Corinteni’.

Comentarii Facebook


Știri recente