Creștinii ortodocși l-au sărbătorit, ieri, pe Sfântul Grigorie, episcopul Nyssei. Este unul dintre marii părinți capadocieni ai Bisericii, alături de fratele său Sfântul Vasile cel Mare și de Sfântul Grigorie de Nazianz. Prin operele și gândirea sa este plasat înaintea tuturor Părinților și scriitorilor bisericești din secolul al IV-lea ca cel mai erudit teolog speculativ al timpului și chiar ca „Părinte al misticii”. Amănunte despre viața Sfântului Grigorie, a oferit Preasfințitul părinte Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, pentru Radio TRINITAS: ‘Sfântul Grigorie s-a născut în anul 335. Așa cum mărturisește el în scrierile sale, părintele și învățătorul său, care l-a inițiat, l-a supravegheat apoi în creșterea duhovnicească și în învățătura de carte a fost Sfântul Vasile, fratele mai mare, care dorea ca Grigorie să îmbrățișeze viața de slujitor al Bisericii. Îndemnat de fratele său și de sora mai mare Macrina cea Tânără, Sfântul Grigorie a acceptat să devină preot, s-a căsătorit cu Teosebia cu care a dus o viață exemplară de slujitori ai bisericii. Când a rămas văduv la anul 385, Sfântul Grigorie de Nazianz sau Sfântul Grigorie Teologul, prietenul Sfântului Vasile și a Sfântului Grigore de Nyssa, avea să mărturisească despre Teosebia că era o soție de preot cu adevărat sfântă. Fiind o fire meditativă prin natura sa, plăcându-i rugăciunea și cugetarea la cele sfinte, Grigorie nu s-a remarcat în eparhia sa ca un foarte bun administrator așa cum era Sfântul Vasile cel Mare la Cezareea Capadociei. Îl întâlnim pe Sfântul Grigorie de Nyssa prezent la Sinodul II Ecumenic de la anul 381 care a fost prezidat de către Sfântul Grigorie Teologul unde a participat în calitate sa de teolog remarcat în rândul episcopilor din zona Capadociei.’
O parte din moaștele sfântului Grigorie de Nisa se află și la Biserica „Domnița Bălașa” din Capitală. Ele au fost aduse aici din Grecia în urmă cu 40 de ani, a declarat părintele Matei Zaharia: ‘Din mărturiile domnilor epitropi testamentari au fost primite de familia epitropilor, pentru că, familia Moscu, de fapt, care stă în legătură directă cu familia voievodului martir Brâncoveanu și a Domniței Bălașa, se trăgea din Sparta, din Peloponez. Socrul domnului academician Bălăceanu Stolnici, Emanoil Hagi Moscu, care a fost epitrop o perioadă îndelungată a acestui așezământ, împreună cu Constantin Sturdza și cu Grigore Brâncoveanu, alți mari oameni ai acestei familii, au donat bisericii aceste Sfinte Moaște ale Sfântului Grigore de Nyssa înainte de moarte, prin anii 1970 […] deși pe aceea raclă sub formă de mască facială, în care erau păstrate aceste Sfinte Moaște, o părticică din partea frontală, probabil, a Sfântului Grigore de Nyssa, poartă inscripționată anul 1792 și acolo spune: „[…] acestea aparțin Sfântului Grigore de Nyssa”.
