CREDINȚA ÎN ÎNVIERE – LUMINA VIEȚII ȘI A MISIUNII BISERICII

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu ocazia Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, 18-25 ianuarie 2012:

Iubiți frați și surori în Domnul,

Cuvintele Sfântului Apostol Pavel adresate corintenilor „Nu toți vom muri, dar toți ne vom schimba” (1 Corinteni 15, 51), care constituie tema de reflecție a Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, din anul 2012, au o profundă semnificație teologică, din perspectiva eshatologiei creștine.

La cea de a Doua Venire a Mântuitorului, cei care vor fi rămas în viață se vor schimba deodată, astfel încât trupurile lor vor fi nestricăcioase, precum era Trupul Domnului nostru Iisus Hristos, după Învierea Sa din morți. Oamenii vor lepăda atunci „hainele de piele” pe care le-au îmbrăcat Adam și Eva prin căderea în păcatul neascultării și al lăcomiei, adică se vor elibera de opacitatea naturii coruptibile și vor avea trupuri spiritualizate. Atunci, în om, duhul va fi mai „vizibil” decât trupul.

Astăzi mulți oameni se poartă ca și cum nu va fi o înviere a morților, ca și cum această viață terestră ar fi singura posibilă și odată cu ea s-ar sfârși totul. Tentația de a acumula cât mai multe averi pământești, limitate și trecătoare, în detrimentul preocupării pentru îmbogățirea spirituală a sufletului în iubire și bunătate, a generat criza spirituală și economică a societății contemporane. Nu putem să nu observăm că transformarea bogăției în idol sau a economicului în unic criteriu de valoare este rezultatul slăbirii credinței oamenilor în înviere, în dreptatea divină și în viața veșnică.

Dumnezeu dorește ca omul să adune mai mult comori spirituale și eterne în ceruri, decât comori materiale efemere pe pământ. De aceea, îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos este de a transforma, prin milostenie sau ajutorare a săracilor, comorile materiale pământești în comori spirituale cerești, pentru a dobândi astfel asemănarea cu Dumnezeu Cel milostiv (cf. Luca 6, 36) și mântuirea sufletului sau fericirea vieții veșnice.

Trebuie să ne purtăm ca oameni conștienți că timpul vieții pământești ne este dăruit spre a ne pregăti pentru viața de dincolo de moartea fizică. Învierea sufletului din păcat și bucuria spirituală cerească încep din viața terestră și se manifestă prin fidelitatea omului față de Dumnezeu – Izvorul vieții veșnice și prin iubirea față de aproapele. Lucrând pentru mântuire, Biserica lucrează și în folosul lumii întregi, într-o perspectivă sfințitoare ce vestește tuturor oamenilor și întregii creații darul învierii tuturor oamenilor întru Hristos Domnul (cf. 1 Corinteni 15, 22) și înnoirea sau transfigurarea lumii (cf. Apocalipsa 21, 3).

Acesta este adevărul fundamental al lucrării misionare spirituale și sociale a Bisericii, adică Învierea lui Hristos și învierea tuturor oamenilor, ca semn al biruinței definitive asupra păcatului și asupra morții, ca finalitate a întregii existențe.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toți! (2 Corinteni 13, 13)

†DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Comentarii Facebook


Știri recente