Conferința Națională Text și discurs religios, la Iași

Conferința Națională ‘Text și discurs religios’, organizată pentru al patrulea an consecutiv la Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iași, a debutat joi seara în Aula Magna, reunind academicieni, cercetători, profesori universitari, teologi și un larg auditoriu, după cum informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Moldova. Conferința de la Iași ‘reunește de câțiva ani, fapt deloc frecvent în spațiul științific și cultural, specialiști în teologie, în istoria cărții, în istoria literaturii, în istoria mentalităților și în cercetarea lingvistică,’ a apreciat Gheorghe Chivu, prof. univ. dr. la Universitatea din București, lingvist și membru corespondent al Academiei Române.

La deschiderea evenimentului organizat, între 10 și 12 noiembrie, de Asociația Culturală ‘Text și discurs religios’ (înființată de membri ai Catedrei de Limbă Română și Lingvistică Generală din cadrul Universității ‘Al. I. Cuza’), în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei și cu Dieceza Romano-Catolică de Iași, au participat IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pr. prof. dr. Wilhelm Dancă de la Institutul Teologic Romano-Catolic ‘Sf. Iosif’ din Iași, prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul Universității ‘Al. I. Cuza’ din Iași, conf. univ. dr. Dan Stoica, prodecanul Facultății de Litere a Universității ‘Al. I. Cuza’, și prof. univ. dr. Gheorghe Chivu de la Universitatea din București, membru al Academiei Române. Deschiderea oficială a debutat cu mesajul rectorului Vasile Ișan care a subliniat importanța păstrării tradiției organizării anuale a acestei conferințe naționale la Iași.

Tăcerea și cuvântul, ca izvoare mărturisitoare și frânturi de răspuns

În cuvântul de întâmpinare rostit în deschiderea conferinței, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a adus în atenția auditoriului virtutea religioasă a tăcerii: ‘Tăcerea este un izvor mărturisitor și are un rost călăuzitor. Tăcerea primește recunoașterea cuvenită, în calitatea ei de izvor mărturisitor. În lumea credinței, ea are rolul său bine definit. Câțiva au auzit cuvintele lui Iisus, dar foarte puțini au auzit tăcerea Lui. Creația Universului din nimic, întruparea Fiului lui Dumnezeu, moartea și Învierea Lui, adică întreg conținutul textului și discursului religios creștin, nu pot fi explicate prin cuvinte. Cuvintele nu cuprind taina, dimpotrivă. Uimirea, contemplația în tăcere, simțirea inimii, lumina care străbate tainic mintea dau, totuși, frânturi de răspuns’.

Urmând linia profundă a legăturii dintre logos și tăcere, Înalt Preasfinția Sa a mai adăugat: ‘Cuvânt sau tăcere, cuvânt și tăcere? În cele din urmă, nici cuvântul, nici tăcerea nu au valoare în sine. Cuvântul în sine poate deveni vorbărie, precum și tăcerea în sine se poate transforma în agitație lăuntrică, nemărturisită în exterior. Există un om care trăiește zeci de mii de cuvinte folositoare și i se socotește lui ca tăcere, dar este altul care grăiește un singur cuvânt în deșert și i se socotește ca și cum ar fi călcat în picioare toate învățăturile Evangheliei. Cine tace când este bine să tacă, și cine glăsuiește când este bine să glăsuiască, acela a descoperit calea către Dumnezeu și drumul către sine’.

Studierea textului și discursului sacru, lumină și făclie călăuzitoare în viață

Mesajul PS Petru Gherghel, Episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iași, a fost transmis prin intermediul pr. prof. dr. Wilhelm Dancă de la Institutul Teologic Romano-Catolic ‘Sf. Iosif’ din Iași: ‘Studierea și aprofundarea textului și discursului sacru reprezintă o apropiere binefăcătoare de lumina necesară pentru pașii noștri în viață, bine știind că acest cuvânt este un dar divin, oferit cu generozitate de Creatorul și Stăpânul a toate, ca El să fie o făclie și siguranță. O datorie nobilă și sfântă, o misiune de a cunoaște și mai bine și de a transmite tuturor cuvântul inspirat și folositor a toate ne revine și nouă, pentru a avea în timpul studiilor de orice fel o făclie aprinsă pentru pașii noștri’.

La rândul său, conf. univ. dr. Dan Stoica, prodecanul Facultății de Litere a Universității ‘Alexandru Ioan Cuza’, în numele decanului Facultății de Litere, prof. univ. dr. Ștefan Avădanei, a subliniat rolul aprofundării și cercetării textului sacru. ‘A traduce constituie un exercițiu intercultural, excepțional. A traduce texte sacre înseamnă, în plus, un semn de înclinare spre ecumenism, iar rezultatele de până acum stau mărturie pentru acest lucru. A privi prin prisma retoricii discursul religios este o încercare nu lipsită de riscuri, pentru că în discursul religios trebuie văzută mai degrabă importanța valorii în utilizare decât norma ca atare, iar acest lucru suportă riscuri’, a consemnat conf. univ. dr. Dan Stoica.

Relevanța de excepție a vechiului scris religios

Universitatea din București a fost reprezentată de prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, participant la toate cele patru ediții ale conferinței naționale, care a susținut, în plen, prelegerea cu titlul ‘Scrisul religios, componentă definitorie a culturii vechi românești’. Profesorul a prezentat și a evaluat din punct de vedere lingvistic, teologic și pragmatic momentele mai puțin cercetate din evoluția textului religios bisericesc: ‘Scrisul religios este realitate diversă și complexă ce acoperă și ilustrează domenii multiple de la creația literară până la exegeza științifică, de la textul de tip tehnic și administrativ la publicistică. Scrisul religios s-a constituit ca o variantă a scrisului literar, în calitate bisericească, tipărită și manuscrisă, dominantă, prin numărul textelor ilustrative, prin poziția, prin importanța, prin circulația acestora și, îndeosebi, prin atitudinea și spiritul pe care el le ilustra, dar și în epoca modernă a literaturii oficiale, în sensul larg al termenului, devenită predominant laică’.

Lingvistul Gheorghe Chivu consideră necesară analiza complexă și integrală a fenomenului cultural românesc și a formelor vechi religioase prin ‘studierea și traducerea textelor vechi bisericești, care trebuie făcută de echipe mixte de teologi și lingviști. Corelarea eforturilor teologilor, lingviștilor și filologilor va fi absolut necesară pentru interpretarea și valorificarea științifică a acestor texte’.

Comentarii Facebook


Știri recente