Comunicatul final al simpozionului „Dialogul dintre teologie și filosofie”, ediția a III-a

Patriarhia Română și Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național au organizat în perioada 14-15 Mai 2009, a treia ediție a simpozionului „Dialogul dintre teologie și filosofie” cu tema: „Semnificația universului și valoarea vieții umane – abordarea teologică, filosofică și științifică actuală”. La această manifestare au participat 60 de invitați, reprezentanți ai universităților din Iași, București și Cluj.

În cadrul simpozionului au fost prezentate o serie de comunicări circumscrise domeniului științelor naturii, științelor socio-umane și teologiei, cu următoarele teme: raționalitatea lumii și rațiunea omului, ordinea în univers și degradarea biosferei, viața spirituală și dezvoltarea durabilă a comunităților, semnificația unor teorii științifice privind unitatea lumii. De asemenea, au fost abordate și subiecte precum problematica incestului din perspectivă socio-juridică, reprezentări sociale ale femeii și simbolistica creștină, persoana umană din perspectiva teologiei și a medicinei, dezvoltarea caracterului și virtuțile creștine, ethosul creștin și realitatea contemporană.

Dialogul s-a dovedit util, întrucât a evidențiat complementaritatea registrelor cunoașterii omenești cu privire la sensul universului și a vieții omului. Mai multe perspective înseamnă mai multe înțelesuri ce fac posibilă conturarea unei imagini integratoare asupra lumii.

Participanții au constatat că un dialog onest presupune delimitarea domeniilor, precizarea terminologiei aferente și asumarea competențelor și vocațiilor specifice.

Cu privire la raporturile dintre om și univers, s-au subliniat următoarele:

a. Societatea umană a evoluat pe seama degradării substanțelor de entropie joasă înmagazinate în rezervele naturale rezultând substanțe de entropie ridicată. Epuizarea rezervelor naturale dar și poluarea vor conduce omenirea într-un punct de bifurcație.

b. Calea urmată depinde în egală măsură de oamenii de știință, de factorii de decizie dar și de atitudinea responsabilă a fiecăruia dintre noi. În acest sens, contribuția tradiției patristice este importantă deoarece accentuează valoarea spirituală a creației și a persoanei umane.

c. Pentru păstrarea sănătății sociale a persoanei umane și a comunităților, este deosebit de importantă considerarea și aplicarea normelor și valorilor specifice vieții religioase. Înțelesurile filosofice, antropologice, istorice și creștine pot pune la dispoziția cercetătorilor modele de analiză și înțelegere privind problematica diferitelor categorii sociale în contextul românesc contemporan. Vindecarea persoanei și a comunităților este condiționată de o abordare comună a științelor, filosofiei și teologiei, concretizată în politici sociale.

Evidențiindu-se, pe de o parte, reciprocitatea dinamică dintre raționalitatea lumii și rațiunea umană, iar pe de altă parte, necesitatea valorificării tainei persoanei în cadrul relației dintre Dumnezeu-om-lume, au fost precizate aspecte prin care se poate dezvolta un dialog între teologie, filosofie și știință.

Pentru anul 2010, s-a stabilit ca tematică a simpozionului: „Realitatea și semnificația spațiului – abordare teologică, filosofică și științifică”.

Comentarii Facebook


Știri recente