Comunicat difuzat in replica la articolul ‘SC GOLIA SRL’ publicat in cotidianul ‘Ziua de Iasi’ in editia din data de 08 ianuarie 2004

In continuarea campaniei ‘de presa’ pe care cotidianul dumneavoastra o desfasoara cu referire la activitatile Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, s-a publicat in data de 08.01.2004 un articol despre activittile Fundatiei ‘Solidaritate si Speranta’, respectiv ale SC GOLIA SRL. Cu referire la cele publicate precizam:

1. Desi in supratitlul articolului se anunta ca va fi vorba de ‘afacerile IPS Daniel’, in realitate nu s-a demonstrat ca ar fi vorba de asa ceva, ci chiar din articol rezulta ca e vorba de fapt de activitati pe care Mitropolia Moldovei si Bucovinei le desfasoara in acord cu legislatia tarii si cu principiile dupa care se calauzeste Biserica Ortodoxa Romana. Restul e interpretare rauvoitoare si fara nici o acoperire in realitate.

Oricum, subliniem, daca mai e necesar, faptul ca toate institutele si societatile (inclusiv SC Golia SRL), care se afla sub patronajul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, apartin acestei institutii, si nu unei persoane, indiferent de functia pe care o indeplineste intr-un anumit moment. Bineinteles ca presedintele Fundatiei ‘Solidaritate si Speranta’ este ‘Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, (si nu Mitropolia Moldovei si Bucovinei)’ (am citat din articolul dumneavoastra). Nici nu ne inchipuim cum ar putea o institutie, adica Mitropolia Moldovei si Bucovinei, sa indeplineasca functia de presedinte al unei fundatii!! Este si ilegal si absurd ca o institutie sa indeplineasca o astfel de functie. Ce nu vor sa inteleaga autorii articolului este ca, in timp ce functia este trecatoare, patrimoniul fundatiei ramane al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, nu constituie proprietate privata a unei persoane. Numai cei rau intentionati nu pot face distinctia intre a reprezenta si conduce o institutie si a detine proprietati in nume personal.

2. Infiintarea unei fundatii de catre Mitropolia Moldovei si Bucovinei, respectiv a unei societati comerciale de catre aceasta fundatie, nu reprezinta o noutate in domeniu. S-a apelat la aceasta forma institutionalizata de intrajutorare a credinciosilor pentru a putea obtine fonduri care sa permita desfasurarea unor activitati filantropice si cultural-misionare, mai ales in contextul in care donatiile credinciosilor scad in mod constant datorita dificultatilor materiale pe care acestia le intampina. Biserica Ortodoxa Romana a avut, dintotdeauna, astfel de mijloace materiale prin care putea sa-si indeplineasca, pe langa misiunea spirituala, si misiunea sociala. Doar pe timpul regimului comunist, Bisericii i-a fost refuzat dreptul de a face misiune sociala si de a desfasura si activitati economice care sa o ajute in acest sens. Drepturile pe care Biserica Ortodoxa le-a avut (sau mai degrab nu le-a avut) in timpul unui regim care propovaduia ateismul nu pot fi considerate un reper pentru prezent si nici pentru viitor. Noi respectam traditia Bisericii noastre si, tocmai in spiritul acestei traditii, suntem constienti ca Biserica trebuie sa se implice in mod activ in ajutorul credinciosilor pe care ii pastoreste.

Asa cum, in trecutul nu foarte indepartat, in curtile bisericilor functionau scoli, asa cum manastirile, datorita pamanturilor, padurilor sau altor mijloace materiale pe care le aveau la dispozitie, puteau sa infiinteze si sa intretina azile sau spitale, tot asa consideram de cuviinta sa urmam exemplul inaintasilor nostri prin organizarea de cantine pentru saraci, de cabinete medicale si alte institutii prin care sa putem alina suferintele si nevoile semenilor nostri. Ca acest lucru, in epoca in care traim, nu se poate realiza decat infiintand centre sociale, filantropice sau cultural-pastorale, infiintand fundatii si asociatii, respectiv societati comerciale care sa sprijine aceste organizatii non-profit, e un lucru care tine de legislatia in vigoare si de mecanismele dupa care functioneaza societatea civila. Ca nu suntem inovatori in acest domeniu o demonstreaza si faptul ca, spre exemplu, si in Biserica Ortodoxa din Grecia, care nu a traversat perioada de prigoana comunista, s-au constituit astfel de unitati in contextul implicarii sale in activitati social-umanitare si cultural-misionare.

3. Din comunicatul nostru din data de 07.01.2004 nu reiese, asa cum tendentios se sugereaza, ca nu exista ‘Nici o evidenta contabila! Nici o obligatie fiscala! Nici un act!?’ atunci cand credinciosii depun pomelnice la racla Sfintei Cuvioase Parascheva. Toate aceste donatii se inregistreaza in acte contabile existand o stricta supraveghere a acestor sume si a modului in care sunt gestionati banii ulterior (in special pentru a acoperi cheltuielile de intretinere si reparatii la Catedrala Mitropolitana). Ceea ce am aratat in acel comunicat a fost ca, urmarind sumele stranse intr-o ora si facand o medie pentru un an de zile, orice credincios poate constata, pe viu, ca nu se poate strange, anual, fabuloasa suma de 3 milioane de dolari la racla Sfintei Cuvioase Parascheva. Iar banii primiti de slujitorul de la racla Sfintei sunt numarati pe moment, suma fiind notata pe pomelnic, ei nu sunt in nici un caz strecurati ‘fie in mana preotului, fie in buzunarele acestuia’.

4. Faptul ca exista o societate comerciala cu numele de Golia nu denota nici intr-un caz lipsa de respect pentru lacasul cu acelasi nume. Exista obiceiul, in Biserica, de a pune nume de sfinti unor centre si activitati desfasurate sau chiar numele Prea Sfintei Treimi (in Iasi exista, de exemplu, o farmacie purtand numele Sfintei Cuvioase Parascheva si un spital purtand numele Prea Sfintei Treimi). Nu este nici un sacrilegiu aici, dimpotriva, se arata stransa legatura care exista intre activitatile sociale, economice sau culturale si cele de natura spirituala. Biserica Ortodoxa nu se ocupa doar de rugaciune si de activitati strict de natura spirituala, asa cum incearca sa sugereze redactori ai ziarului Ziua de Iasi. Practica bisericeasca si lecturile din carti ale Sfintilor Parinti ne arata foarte clar ca exist o liturghie dupa Liturghie, o continuare a rugaciunii prin munca desfasurata insa nu in goana lacoma de profituri, ci in vederea sustinerii activitatilor caritative. Exista si un motiv practic pentru care societatea comerciala poarta numele de GOLIA, si anume acela de a-l proteja, prevenind inregistrarea lui de catre o societate comerciala care sa nu aiba nici o legatura cu Biserica Ortodoxa si cu sustinerea activitatilor sale (a se vedea cazul editurilor particulare care au luat numele unor sarbatori crestin-ortodoxe fara a avea binecuvantarea Bisericii Ortodoxe Romane).

5. Referitor la afirmatia conform carei achizitionarea imobilului din Strada Costache Negri (apartinand IPROCHIM SA) ar fi de competenta Parchetului National Anticoruptie ne rezervam dreptul de actiona in instanta ziarul Ziua de Iasi pentru calomnie. Licitatia prin care aceasta cladire a fost achizitionata de catre SC Golia SRL pentru activitatile umanitare ale Fundatiei Solidaritate si Speranta a fost facuta public, putand participa orice alta societate interesata de acest imobil. De altfel, intregul demers s-a facut cu respectarea stricta a legilor tarii, lucru pe care il poate constata orice instanta de control competent in domeniu. In plus, mentionam ca aceasta cladire s-a construit in secolul al XIX-lea sub obladuirea Manastirii Sfantul Sava, deci ea a fost inca de la inceput sortita unor activitati care sa se desfasoare sub patronajul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, noi avand datoria morala de a reda acestui edificiu, care necesita serioase lucrari de reparatie si consolidare, menirea pentru care a fost construit.

6. Insistam asupra faptului ca orice actiune a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, sau a institutiilor si organizatiilor patronate de aceasta, se desfasoara in totala transparenta: actiunile noastre sunt mediatizate in special la Radio TRINITAS (sau pe site-ul www.trinitas.ro) si in buletinul oficial Candela Moldovei. Totodata, orice organ de control abilitat poate verifica deplina legalitate a demersurilor noastre. Nu este nimic de ascuns, dimpotriva, Mitropolia Moldovei si Bucovinei are numeroase activitati care sunt mediatizate de presa scrisa, de radio-uri sau de televiziuni. De altfel, redactori ai ziarului Ziua de Iasi au vizitat zilele trecute sediul Fundatiei Solidaritate si Speranta si au putut constata la fata locului faptul ca proiectele din pliantul de prezentare al acestei fundatii se afla in curs de desfasurare. Aducem in atentie, in acest sens, cateva date la zi care ilustreaza natura si amploarea activitatilor fundatiei: 349 de persoane au beneficiat de 452 de consultatii medicale gratuite; 184 de persoane au fost cuprinse la cursuri de recalificare; 59 de persoane au fost plasate pe piata muncii; 484 de persoane au fost consiliate social; 195 de persoane au fost evaluate profesional; 264 de persoane au beneficiat de serviciile cantinei sociale in serii de 14 zile fiecare.

7. Desfasurarea de catre Fundatia Solidaritate si Speranta a proiectelor finantate de Uniunea Europeana prin programele RICOP au fost monitorizate de delegati ai Comunittii Europene si de reprezentantii RICOP, fiind controlate si de Directia Finantelor Publice, asa incat totul sa fie in deplina concordonata cu angajamentele asumate. Pe 18 septembrie 2003, la inaugurarea Centrului Sfantul Dimitrie din cadrul Institutului Social Caritativ Diaconia au participat reprezentanti ai programului RICOP, ai Guvernului si ai Administratiei Publice locale din judetele Iasi, Vaslui, Bacau si Neamt. La acea manifestare au fost prezenti reprezentanti ai mass-media care au putut constata pe viu modul in care Mitropolia si-a indeplinit angajamentele asumate.

Cu acel prilej Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a subliniat motivele pentru care Biserica Ortodoxa trebuie sa se implice in activitatile caritative. Avand in vedere relevanta lor pentru subiectul in discutie, incheiem acest comunicat cu un pasaj din cuvantul Inalt Prea Sfintiei Sale: ‘Cand Biserica se angajeaza in lucrarea sociala de caritate nu face decat sa traduca in viata Evanghelia iubirii Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru ca lucrarea sociala, pentru noi, nu este pur sociala, ci este spirituala, in primul rand, dar vizibil spirituala. Prin aceasta, noi afirmam demnitatea noastra. Ajutand pe altii, ne ajutam si pe noi insine, sa fim mai profunzi, mai adevarati, fiinte create dupa Chipul lui Dumnezeu care este comuniune de iubire.’

Secretariatul Centrului Eparhial Iasi

Comentarii Facebook


Știri recente