COMUNICAT DE PRESĂ: LOCUL CATEDRALEI ÎN SUFLET ȘI LOCAȚIA EI ÎN SPAȚIU

Domnul Stelian Tănase a publicat în cotidianul ADEVĂRUL din 25 martie 2010 un articol de opinie intitulat „Catedrala”, în care ridică unele obiecții în legătură cu construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Pentru corecta informare a opiniei publice, considerăm că se impun următoarele precizări:

Ca și celelalte trei locații anterioare (Piața Unirii, bulevardul Unirii și Parcul Carol), actualul amplasament al viitoarei Catedrale patriarhale de pe Dealul Arsenalului din București a fost propus și atribuit Patriarhiei Române de către autoritățile de Stat prin Legile nr. 261/2005 și nr. 376/2007, promulgate de Președintele României, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române. În consecință, Camera Deputaților a predat prin Protocolul de predare-preluare din 13 februarie 2006 și actele subsecvente, terenul respectiv către Patriarhia Română care, pe temeiul acestor acte normative, a inițiat demersurile pentru elaborarea studiului de fezabilitate și definitivarea temei de proiectare. Prezența Catedralei Mântuirii Neamului lângă clădirea Palatului Parlamentului nu a fost cerută de Patriarhie în mod expres, dar ea poate fi înțeleasă simbolic în sensul că viitoarea Catedrală va fi ca o „lumină de Înviere” pentru a nu uita cele trei biserici „omorâte” prin demolare și două „răstignite” prin translare din zonă în perioada regimului comunist, spre a se face loc clădirii Casei Poporului.

În ceea ce privește necesitatea construirii viitoarei Catedrale patriarhale, pusă sub semnul întrebării de către domnul Stelian Tănase, reamintim faptul că, din punct de vedere al spațiului, actuala Catedrală patriarhală de pe Dealul Mitropoliei – care a fost construită în urmă cu peste 350 de ani ca biserică de mănăstire – nu mai corespunde astăzi deloc nevoilor liturgice, pastorale și de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române, cu peste 20 milioane de credincioși în țară și străinătate.

Cât privește aprecierea domniei sale referitoare la valoarea estetică a machetei ilustrativ tematice a viitoarei Catedrale, aceasta denotă o totală lipsă de cunoaștere a semnificației și funcționalității liturgice a unei biserici, iar Catedrala va fi construită în primul rând pentru cei care se vor ruga în interiorul acesteia, nu doar pentru a fi privită din exterior de trecători. Mai precis, nu frumusețea estetică exterioară, ci simbolismul religios, funcțiunile și spiritualitatea liturgică cerute de Sfintele Canoane și de Tradiția bisericească reprezintă principalele criterii de apreciere a viitoarei catedrale.

Viitoarea Catedrală va fi construită în formă de corabie și de cruce latină ca spațiu sacru al comuniunii Sfintei Treimi cu mulțimea credincioșilor dreptmăritori. Simbolismul turlelor Catedralei se încadrează armonios cu tradiția ortodoxă pentru că turla principală a Pantocratorului străjuită de alte patru turle mai mici simbolizează pe Mântuitorul Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Turla principală de la intrarea în Catedrală simbolizează pe Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României – cel dintâi chemat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos la apostolie, după cum ne arată Sfântul Apostol Ioan, iar cele din dreapta și din stânga acesteia, pe Sfântul Apostol Filip și pe Sfântul Natanael. Ansamblul celor opt turle simbolizează ziua a opta a vieții veșnice, deoarece, în biserică, prin Sfintele Taine (Sfânta Împărtășanie) se oferă credincioșilor arvuna vieții veșnice.

Biserica Ortodoxă Română alege simbolismul arhitectonic pe baza unor criterii teologice riguroase, iar nu ținând cont de o estetică emoțională sub presiunea unei gândiri secularizate care a pierdut simțul sacru și legătura cu tradiția dinamică a Bisericii. Mai menționăm faptul că, macheta viitoarei Catedrale patriarhale reprezintă doar ilustrarea temei de prezentare pentru concursul de proiectare, iar nu forma definitivă care poate fi diferită dacă respectă principiile teologice și liturgice esențiale.

În plus, noua Catedrală patriarhală nu se va construi în competiție sau completare cu actualele clădiri din vecinătate, ci va fi un univers autonom inconfundabil. În Catedrală se va desfășura permanent aceiași activitate liturgică, pe când clădirile din jur pot primi cândva o altă destinație. Demersurile Patriarhiei Române pentru construirea Catedralei sunt prea avansate pentru a mai relua discuțiile în legătură cu un alt amplasament. Prin urmare, acum este esențial și prioritar să-i oferim Catedralei un loc luminos în suflet și să nu demolăm în noi o dorință sfântă și un ideal unificator de generații și simțiri românești.

Reconstruirea mănăstirii Văcărești nu trebuie pusă în opoziție cu construirea unei Catedrale corespunzătoare cerințelor liturgice și pastoral-misionare actuale ale Patriarhiei Române. Mănăstirea Văcărești, dacă va fi reconstituită potrivit normelor de restaurare din sec. al XVIII-lea, nu poate suplini exigențele construirii unei catedrale din sec. al XXI-lea. Pe de altă parte, spațiul generos din jurul viitoarei Catedrale de aproximativ 6 hectare va avea destinația de parc public, care va permite copiilor, tinerilor și pelerinilor să se simtă „ca acasă” lângă Casa Domnului, mărind totodată și suprafața spațiilor verzi din București.

Patriarhia Română ar aprecia dacă cei ce se exprimă public împotriva construirii viitoarei Catedrale ar aprofunda cunoștințele lor referitoare la semnificația și funcționalitatea spațiului sacru ortodox care diferă esențial de percepția secularizată a spațiului arhitectonic obișnuit.

Constatăm faptul că, după anul 1990, când Patriarhia Română și-a exprimat public intenția construirii viitoarei Catedrale patriarhale, de fiecare dată ea s-a confruntat fie cu orgoliile unor arhitecți care nu au percepția spațiului eclesial și pentru care viziunea beneficiarului asupra viitoarei Catedrale aproape că nu contează, fie cu opoziția unor pretinși reprezentanți ai societății civile secularizate și antibisericești, care inventează fel de fel de argumente doar pentru a bloca realizarea proiectului Catedralei Mântuiri Neamului.

În acest sens, informăm opinia publică din țară și străinătate că, în contextul actual al libertății religioase, Patriarhia Română are atât datoria, cât și dreptul de a construi viitoarea Catedrală, ca fiind o necesitate practică și un simbol al credinței poporului roman, în majoritate creștin-ortodox. Catedrala nouă va aduce multă bucurie în sufletele tuturor celor care rămân permanent în memoria și recunoștința Bisericii, fiind onorați cu numele de ” fericiții și pururea pomeniții ctitori ai bisericii acesteia”!

Comentarii Facebook


Știri recente