Comunicat de presa – Libertatea cultelor religioase de a fi factori ai pacii sociale

Libertatea cultelor religioase de a fi factori ai pacii sociale

– consideratii privind noua Lege a cultelor –

In calitate de presedinte al delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane la consultarea cultelor religioase in vederea elaborarii noii legi privind „libertatea religioasa si regimul general al cultelor“, facem precizarea ca aceasta lege, votata in Parlamentul Romaniei in 13 decembrie 2006 si promulgata de Presedintele Traian Basescu in data de 27 decembrie 2006, are marele merit de a fi, in primul rand, rezultatul consultarii cultelor religioase din Romania, fapt de neconceput in regimul comunist ateu.

Atmosfera amiabila, de consultare a cultelor intre ele si cu reprezentantii statului roman (Ministerul Culturii si Cultelor si alte ministere), precum si noua orientare care a stat la baza elaborarii proiectului Legii cultelor au aratat dorinta cultelor religioase din Romania de a fi nu doar libere si autonome fata de stat, ci si de a contribui, prin armonia si cooperarea dintre ele, pe de o parte, si prin parteneriat social cu statul, pe de alta parte, la pacea si progresul societatii romanesti actuale.

In aceasta perspectiva, articolul 13 din noua Lege a cultelor are in vedere atat respectul mutual dintre cultele religioase, cat si respectul oricarui cetatean roman fata de credinta celorlalti. Astfel, libertatea de constiinta si libertatea de expresie nu trebuie sa umileasca sau sa lezeze sentimentul religios al cultelor, mai ales ca Romania este o tara cu un popor eminamente religios. Asadar, articolul 13 din lege afirma un principiu de conduita civilizata, pasnica si toleranta pentru a se evita conflicte si tensiuni motivate religios.

Noua Lege a cultelor garanteaza libertatea de asociere in grupare religioasa, asociatie religioasa sau cult religios. O asociatie religioasa poate deveni cult cu respectarea unor anumite conditii, prevazute in articolul 17, aliniatul 1, al Legii cultelor: „Calitatea de cult recunoscut de stat se dobandeste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, de catre asociatiile religioase care, prin activitatea si numarul lor de membri, ofera garantii de durabilitate, stabilitate si interes public.“

Cultele religioase care au dorit aceasta precizare in textul legii au avut in vedere faptul ca statul roman acorda sprijin financiar cultelor religioase nu pentru a le subordona, ci tocmai pentru ca recunoaste rolul si contributia lor la viata societatii, dupa cum se precizeaza in articolul 7: „Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, precum si statutul lor de factori ai pacii sociale. Statul roman recunoaste rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlaltor biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti.“

Ca atare, conditia privind cei 12 ani de existenta neintrerupta si cea cu referire la adeziunile unui numar de membri cel putin egal cu 0,1% din populatia Romaniei pe care trebuie sa le indeplineasca o asociatie religioasa pentru a deveni cult se constituie in dovezi ale interesului public de care se bucura acea asociatie si sunt o marturie a contributiei aduse de ea la dezvoltarea vietii sociale. Aceste conditii, care par restrictive, exprima, de fapt, tocmai dorinta cultelor din Romania ca recunoasterea de noi culte religioase sa nu fie una arbitrara, ci sa aiba la baza criterii obiective, verificabile.

In alta ordine de idei, faptul ca la elaborarea acestei legi au fost consultate nu doar cultele din Romania, ci si organisme internationale competente, exprima interesul statului roman de a avea o lege a cultelor cat mai bine armonizata cu legislatia europeana si arata preocuparea lui ca aceasta lege sa corespunda standardelor internationale, observand in acelasi timp ca nu exista in lume, la ora actuala, nici macar doua legi identice in ceea ce priveste libertatea religioasa si regimul general al cultelor, ci doar convergente majore pe baza de principii fundamentale democratice, la care se adauga multe deosebiri de la un stat la altul.

Aceasta diversitate legislativa arata ca fiecare stat, cand a elaborat o lege democratica a cultelor, a tinut seama si de traditiile istorice sau de specificul national al statului respectiv. Din acest punct de vedere, noua Lege a cultelor din Romania corespunde intru totul specificului european si standardelor internationale. Incercarea de a impune cuiva un model unic risca sa devina un „fundamentalism democratic“, care nu tine cont de libertatea statelor democratice si de specificul religios al popoarelor.

In acest context, ni se par nefiresti si surprinzatoare criticile adresate Domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei, pentru faptul de a fi promulgat noua Lege a cultelor, dupa ce aceasta a fost elaborata cu acordul cultelor si aprobata in Parlament cu o majoritate covarsitoare (cu un singur vot impotriva si o singura abtinere).

In concluzie, avem convingerea ca noua Lege a cultelor din Romania ofera un cadru legal deosebit de prielnic pentru libertatea religioasa, consfintind, pe de o parte, realitatea existenta din societatea romaneasca si oferind, pe de alta parte, perspective noi pentru a uni libertatea cu responsabilitatea si coexistenta pasnica dintre culte cu vocatia lor comuna de a contribui la imbogatirea spirituala a societatii romanesti si a patrimoniului spiritual international, date fiind bunele relatii ale cultelor din Romania cu alte culte din strainatate.

† Daniel,

Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

Comentarii Facebook


Știri recente