Mănăstirea Putna a fost, în perioada 22-24 august, gazda colocviului ‘Muntele – metaforă fundamentală. Relief concret și ascensiune spirituală’, dedicat memoriei academicianului Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, informează „Ziarul Lumina”. Evenimentul cultural s-a desfășurat cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și a reunit academicieni, preoți și profesori universitari din toată țara.
Anul acesta, colocviul organizat de Fundația ‘Credință și creație’, la Mănăstirea Putna, a ajuns la a VI-a ediție. Evenimentul, care s-a desfășurat sub titlul ‘Muntele – metaforă fundamentală. Relief concret și ascensiune spirituală’, a reunit numeroși academicieni, preoți și profesori din toate centrele universitare, dar și teologi monahi și studenți. Manifestarea a debutat miercuri după-amiază, când Înalt Preasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în sobor de preoți și diaconi, a oficiat în biserica mănăstirii slujba Te Deumului și slujba Trisaghionului la mormântul monahiei Benedicta Bușulenga.
Despre scopul și despre lucrările colocviului ediției de anul acesta am aflat mai multe detalii de la arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna: ‘Scopul colocviului de anul acesta a fost acela de a învăța cât mai mult despre ce înseamnă urcușul în cultură și în cunoaștere, dar mai ales despre urcușul spiritual-duhovnicesc, despre urcușul în credință, în viața cea lăuntrică, în simțirea și vederea lui Dumnezeu. Muntele, pentru fiecare dintre noi, este locul unde ne adunăm, ne regăsim și locul care ne dăruiește o anumită pace și răbdare. Dintre cei care au conferențiat, menționez comunicarea părintelui Constantin Coman de la Facultatea de Teologie din București, care ne-a vorbit despre ‘Muntele ca topos teologic în Sfânta Scriptură’ și a făcut un pelerinaj în Sfânta Scriptură a arătărilor lui Dumnezeu pe Muntele Sinai și pe Muntele Tabor, dar și în alte locuri sfinte. De asemenea, comunicarea deosebită a academicianului Alexandru Zub, ‘Un teritoriu de istorie și cultură’, în care a vorbit despre teritoriul în care noi ne-am format ca neam, anume în jurul Carpaților, având privirea spre noi orizonturi, deschise spre Dumnezeu, și comunicarea lui Adrian Alui Gheorghe, scriitor și editor, ‘Cum se vede Muntele Athos de pe Ceahlău’, o comunicare de suflet și care merită citită în orice trapeză din mănăstirile noastre’.
Au mai susținut comunicări protos. Teofan Popescu, care ne-a vorbit despre ‘Un munte duhovnicesc – părintele Sofian Boghiu’, și părintele Ștefan Iloaie de la Facultatea de Teologie din Cluj, care a vorbit despre ‘Mitropolitul Bartolomeu Anania – cărturarul’. ‘Sper că toate aceste comunicări ne-au dat imboldul de a urca pe culmile culturale și spirituale ale credinței și spiritualității neamului nostru românesc’, a mai spus părintele Melchisedec Velnic.
‘A fost o foarte frumoasă întâlnire între teologie și cultură, în mod special literatură, provocatoare atât pentru teologi, cât și pentru ceilalți participanți. Această întâlnire i-a ajutat pe participanții laici să înțeleagă că toate trebuie privite cu trimitere ultimă la Dumnezeu și la relația dintre Dumnezeu și om, de unde fiecare lucru își află sens. Slujitorii Bisericii au înțeles că sunt chemați la o deschidere mai generoasă și mai cuprinzătoare, întrucât Biserica are vocația de a cuprinde și de a îmbiserici fiecare expresie frumoasă a omului’, a declarat pr. prof. dr. Constantin Coman, participant la colocviu.
Toate comunicările colocviului, dar și comentariile făcute pe marginea temelor vor putea fi găsite în ‘Caietele de la Putna’, publicație ce apare în fiecare an, în preajma colocviului.
