Colindele sfinte – daruri de Crăciun

La finalul Concertului de colinde RĂSĂRITUL CEL DE SUS care a avut loc în Aula Magna ‘Teoctist Patriarhul’ din Palatul Patriarhiei Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt spectatorilor prezenți pe care îl redăm în continuare:

„Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,

încât pe Unicul Său Fiu L a dat,

ca oricine crede în El să nu piară,

ci să aibă viață veșnică”.

(Ioan 3, 16)

Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos este mai întâi de toate sărbătoarea iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu pentru lume. Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic S-a făcut Om pentru a dărui oamenilor mântuirea și viața veșnică.

Iubirea dăruitoare a lui Dumnezeu față de noi, ne cheamă să răspundem și noi prin iubire, prin dăruirea de sine către Dumnezeu și către semeni.

Când Fiul lui Dumnezeu este dăruit de Tatăl pentru viața și mântuirea lumii, El nu este dăruit ca un obiect, ci ca o Persoană liberă, smerită și iubitoare, Care Se dăruiește pe Sine Tatălui, prin ascultare smerită și împlinire a voii Lui de-a mântui lumea. Se dăruiește pe Sine oamenilor prin iubire milostivă și smerită, pentru ca oamenii să devină fii ai lui Dumnezeu după har.

Toată viața lui Hristos pe pământ, de la Betleem până la Golgota, de la Botezul în Iordan până la Euharistia din Ierusalim, este o continuă dăruire de Sine, iubire vindecătoare de boli și eliberatoare de demoni și de păcate, iubire jertfelnică, iubire dătătoare de har și de viață veșnică.

În lumina Nașterii Domnului ca dar al lui Dumnezeu-Tatăl și ca dăruire de Sine către oameni, înțelegem că toată existența creată este dar al iubirii Creatorului, iar viața adevărată a omului este dăruire de sine în comuniune de iubire, pace și bucurie.

Din acest motiv, Crăciunul este în mod deosebit Sărbătoarea darurilor, ca răspuns al oamenilor la iubirea lui Dumnezeu arătată în Hristos, dar și ca manifestare deplină a omului creat după chipul lui Dumnezeu-Dăruitorul sau Milostivul.

Astfel, omul care nu dăruiește nimic altora sau nu se dăruiește pe sine prin comunicare și comuniune cu Dumnezeu și cu semenii se dezumanizează și sărăcește spiritual. De ce? Pentru că a pierdut sensul vieții ca dăruire de sine.

Egoismul este împuținare și moarte a vieții spirituale a persoanei umane, iar dărnicia și iubirea sunt împlinire și sfințire a vieții omului. Adevărul acesta este concentrat în înțelepciunea populară a expresiei: „Dar din dar se face rai”, adică viață și fericire veșnică.

Hristos-Domnul S-a născut într-o călătorie a Maicii Sale la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu este călător în lume și colindător la casa sufletului fiecărui om, ca să cheme pe oameni la Casa Tatălui ceresc, care aici, pe pământ, este Biserica, anticamera Împărăției cerurilor și arvuna vieții veșnice, după cum spune Sfântul Nicolae Cabasila.

Întrucât taina Nașterii Domnului Hristos ne descoperă pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca fiind călător și colindător în lume, creștinii ortodocși români văd în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume. Colindătorii închipuiesc tainic pe îngerii și pe păstorii de la Betleem, dar și pe Însuși Hristos-Domnul Care ne aduce bucuria iubirii lui Dumnezeu pentru oameni și așteaptă ca și noi să răspundem, cu bucurie și iubire, la chemarea lui Dumnezeu.

Prin acordul armonios dintre cuvinte și muzică, prin frumusețea și profunzimea învățăturilor teologice, colindele sunt deodată daruri de Crăciun pentru semenii noștri și ofrandă de mulțumire și laudă adusă lui Dumnezeu-Dăruitorul.

Colindele au darul de a revigora în Biserica lui Hristos conștiința misionară, întrucât misiunea de a vesti iubirea lui Dumnezeu prin cuvânt și faptă este o vocație a tuturor creștinilor.

Ca și odinioară, Hristos vine astăzi la noi în multe forme, ca un colindător sau ca un pelerin necunoscut, prin chipurile smerite ale oamenilor fără adăpost, ale copiilor și bătrânilor abandonați, ale săracilor și bolnavilor, ale oamenilor singuri și întristați, flămânzi și neajutorați.

De aceea, mai ales acum, când în jurul nostru este multă suferință și sărăcie, singurătate și neajutorare, să aducem, prin cuvânt și faptă, ajutor și bucurie, încurajare și speranță, așa cum ne învață Sfânta Evanghelie și Sfânta Biserică.

Felicităm pe organizatorii concertului de colinde al Patriarhiei Române, intitulat Răsăritul cel de Sus, pe toți colindătorii și participanții la acest eveniment devenit deja tradiție, dorindu-le tuturor sărbători fericite cu sănătate și bucurie!

†DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Comentarii Facebook


Știri recente