Cladirile vechi, marturii ale unei civilizatii a credintei crestine

Spatiu multicultural, in care libertatea religioasa a locuitorilor sai a fost respectata, Bucurestiul pastreaza, mai ales in zona centrala, numeroase marturii ale vocatiei sale religioase, afirmata, cu tenacitate constructiva, in pofida vicisitudinilor istoriei sale de jumatate de mileniu. Pe langa biserici si manastiri, in Bucuresti sunt multe institutii – scoli, spitale, penitenciare, muzee – care adapostesc lacasuri de cult, multe construite dupa 1989, informeaza cotidianul ‘Romania libera’. Exista institutii gazduite de cladiri vechi, in care inca se mai pastreaza urmele unor constructii admirabile, realizate in primele decenii ale secolului XX, menite sa cultive spiritul religios. Marturii ale existentei lor se pot inca vedea, dar, din pacate, sunt observate si luate in seama doar de catre cei avizati. Cei mai multi dintre bucuresteni, insa, ori nu le observa, ori nu stiu ce reprezinta si cel mai adesea le ignora, nebanuind ca ele reprezinta dovezi ale unei civilizatii de care am putea fi mandri.

Clopotul de pe acoperisul Colegiului National ‘Mihai Viteazul’

Sus, pe acoperisul Colegiului National ‘Mihai Viteazul’, deasupra ceasului adapostit de o streasina arcuita, se poate vedea un clopot. El a ramas de la o frumoasa capela ortodoxa construita in interiorul impozantei cladiri de pe Bdul Emanoil Protopopescu-Pache si de care au beneficiat liceenii care au invatat aici intre anii 1937-1948. Sfintita cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, capela a fost inaugurata in ziua de 20 iunie 1937, printre cei prezenti la eveniment aflandu-se Regele Carol al ll-lea, Patriarhul Miron Cristea, primul ministru Gh. Tatarascu si ministrii Educatiei si Cultelor. Cu o suprafata de 20,60 x 10,10 m, capela avea plafonul casetat, picturi murale si un iconostas din lemn, deosebit de valoros. Peretii exteriori erau impodobiti cu contraforturi puternice si ferestre cu baghete metalice in forma de cruce, care inca se mai observa. Dupa 1948, acest spatiu care fusese destinat ‘educatiei religioase ortodoxe a elevilor Liceului Mihai Viteazul’ a devenit sala de sport, prin vopsirea peretilor si a plafonului, iar iconostasul a fost mutat la Biserica Iancu Vechi Matasari, din apropiere.

Muzeul de Arta Populara ‘Dr. N. Minovici’

Construita in 1905 de catre arhitectul Cristofi Cerchez, vila doctorului Nicolae Minovici se remarca prin stilul neoclasic romanesc. Pastrand traditia casei taranesti, boieresti sau de targoveti, Vila Minovici a fost prevazuta cu o capela, situata la etaj, loc de inchinare, impodobit cu icoane pe lemn si pe sticla datand din secolele XVll-XX, proprietarul sau fiind un pasionat colectionar de arta populara. In 1936, dr. Nicolae Minovici a donat vila Primariei Capitalei. In prezent, locul de rugaciune este o parte a muzeului, cei care il viziteaza nebanuind ca, in acest spatiu marcat de frumusetea artei populare, cei din casa de altadata se rugau, in fiecare zi, urmand traditia crestina.

Sala de concerte a Liceului ‘Dinu Lipatti’

Ceea ce astazi este o foarte utila si familiara sala de concerte pentru elevii Liceului ‘Dinu Lipatti’ a fost, pana in 1948, tot un spatiu de rugaciune, anume cladit si utilizat timp de un sfert de secol. A fost inaugurat pe 16 martie 1924, in prezenta Reginei Elena a Romaniei si a Patriarhului Miron Cristea, pe cand aceasta cladire in stil neoclasic gazduia sediul conducerii Institutului de Fete Ortodox. Opera a arhitectului Paul Molda, aceasta capela avea o suprafata de 21,60 x 10,00 m, catapeteasma din lemn sculptat, iar usile imparatesti si diaconesti aveau trei registre de icoane, asa cum se poate vedea intr-o fotografie din 1928. Astfel de marturii se mai pastreaza si la Comisariatul Militar al sectorului 4, unde, in prima jumatate a secolului al XX-lea, a fost Seminarul Teologic Liceal Ortodox ‘Mitropolitul Nifon’, dar si la Academia Tehnica Militara din Bdul G. Cosbuc nr. 81-83, care atrage atentia prin arhitectura sa. Aula Magna a acestei institutii era, inainte de 1949, capela Seminarului Central din Bucuresti. Bogat ornamentata si cu o frumoasa catapeteasma sculptata, aceasta capela a fost inaugurata, in prezenta Regelui Carol l, la 23 ianuarie 1901. Cu acest prilej, suveranul a spus: ‘Sunt mandru ca supt Domnia Mea s-a infiintat Facultatea de Medicina pentru tamaduirea trupului si Facultatea de Teologie pentru tamaduirea sufletului’.

‘Enciclopedia lacasurilor de cult din Bucuresti’, o carte unica despre istoria si civilizatia romaneasca

Se spune despre Bucuresti ca are atatea biserici ortodoxe incat, ‘daca cineva si-ar propune, ar putea petrece aproape un an intrand in fiecare zi sa se inchine in alta biserica’. Despre acest Bucuresti necunoscut, multicultural si ecumenic, revelat de lacasurile cultelor religioase ale cetatenilor sai, da marturie o carte unica, ‘Enciclopedia lacasurilor de cult din Bucuresti’, recent aparuta si condusa de dr. Doina Uricariu. Cei doi co-autori, arhitectii Lucia Stoica si Neculai Ionescu-Ghinea, au desfasurat cu pasiune o munca sustinuta, care s-a intins pe parcursul a 10 ani. Ei au vizitat pe teren toate locatiile, au fotografiat, au facut planuri, au strans informatii documentare, rezultatul fiind cuprins in cele doua volume ale ‘Enciclopediei…’, care insumeaza 1.184 de pagini, peste 1.000 de fotografii color si peste 600 de desene. Primul volum este dedicat lacasurilor de cult ortodoxe, iar cel de-al doilea prezinta cladirile sacre ale celorlalte culte din Capitala sau ale asociatiilor religioase. ‘Enciclopedia lacasurilor de cult din Bucuresti’ este o carte cu aspect de album de arta, a carei lectura captiveaza cititorul, incitand la calatorie si descoperire.

Comentarii Facebook


Știri recente