Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață Făcătoarei Cruci din Mitropolia de Drama la Catedrala Patriarhală

Cinstitul Lemn al Sfintei și de Viață Făcătoarei Cruci a Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos va fi adus mâine, 22 octombrie, la Catedrala Patriarhală din București cu ocazia sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, de la Catedrala Mitropoliatnă din Drama, care mai înainte a fost la Mănăstirea Panaghia Ikosifinissa. (sec. V)

Delegația Bisericii Ortodoxe din Grecia, din Mitropolia de Drama, care va aduce Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci va sosi pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București în jurul orei 19:20. Delegația va fi întâmpinată de către ierarhi ai Biserici Ortodoxe Române, preoți și diaconi. Apoi, în salonul oficial al Aeroportului va avea loc un moment liturgic, Ceremonia de întâmpinare a Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci.

După aceea, în jurul orei 20:00, la Catedrala Patriarhală, Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci și delegația Bisericii Ortodoxe din Grecia vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

Cinstitul lemn a fost adus de la Ierusalim la Mănăstirea Ikosifinissa în anul 1960 de o maică pe nume Cristina, în urma unui pelerinaj la Locurile Sfinte.

Referitor la istoricul Mănăstirii Ikosifinissa, mai multe tradiții arată că Episcopul Sozon, care a participat la al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon (451), a ridicat un altar și un centru monastic, în locul numit Vigla, la 50 de metri est de Ikosifinissa, ale cărui ruine se găsesc și astăzi. Sfântul Gherman, primul ctitor al mănăstirii, fiind îndrumat de Maica Domnului, a venit de la Locurile Sfinte unde a trăit ca ascet în Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Gherman a condus Mănăstirea cu înțelepciune unde și-a dat obștescul sfârșit.

Există trei variante de unde provine denumirea de „Ikosifinissa” :

1. A fost numită așa de către ctitorul ei, Sfântul Gherman, pentru a accentua faptul că atunci când a primit vestea de la îngerul trimis de Maica Domnului, se afla lângă o mică oază, în afara Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul, cu 20 de finici.

2. Renumitul imnograf al secolului al XVIII-lea, Chesarie Dapontes, numește mănăstirea „Casifinița” deoarece, conform tradiției, un om șchiop l-a condus pe Sfântul Gherman în locul unde izvorăște agheasmă până astăzi.

3. Starețul Mănăstirii Hrisanthos (1782) amintește că atunci când Sfântul Gherman căuta un lemn special pentru pictarea unei icoane a Maicii Domnului, Aceasta i-a oferit o icoană care se păstrează până astăzi. Icoana difuza o lumină roșie precum finicul, de aici și denumirea de Ikosifinissa (Icoană și finic).

Mănăstirea a fost foarte vestită și pentru școala elină care a funcționat în incinta așezământului monastic, dar și pentru biblioteca care cuprindea 1300 de volume și 430 de manuscrise de mare valoare.

În 1854 latura vestică a mănăstirii a ars, dar cu ajutorul primit din partea Mitropolitului Hrisostom de Drama (1902 – 1910), latura a fost reconstruită.

(Traducere realizată pentru Agenția de știri BASILICA a Patriarhiei Române de diacon Mihai Mușat, de la Biroul de Protocol al Patriarhiei Române. Informațiile sunt preluate de pe site-ul Mănăstirii Ikosifinissa, imdramas.gr. )

Comentarii Facebook


Știri recente