Cinstirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

Construirea unui impresionant centru rezidențial pentru bătrâni la Hârja, înălțarea unor biserici și a unei mănăstiri, resfințirea unor lăcașuri ștefaniene, ridicarea unor monumente în locuri cu semnificație istorică, publicarea unor cărți de referință, sunt câteva din episoadele ce au înscris pagini noi în istoria Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului în cei 7 ani trecuți de la serbarea Anului Ștefan cel Mare, după cum a precizat părintele Constantin Gherasim.

Dacă în 2004, numele marelui voievod era legat de această eparhie doar prin biserica de la Borzești și curtea domnească de la Bacău, iată că, într-un interval de timp scurt, din inițiativa Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, numele Binecredinciosului Ștefan însumează astăzi o realitate complexă în această parte a Moldovei. Astfel, sub patronajul spiritual al lui Ștefan cel Mare, a fost inaugurat de Preasfințitul Ioachim, în anul 2005, Centrul Rezidențial pentru îngrijirea persoanelor vârstnice la Hârja. Apoi, s-a început construirea unui biserici în municipiul Roman, aflată în prag de finalizare, închinată Sfântului Ștefan, s-a înălțat o mănăstire deosebită în munții ce străjuiesc orașul Slănic Moldova, s-au încheiat lucrările la Așezământul social-filantropic situat la ieșirea din municipiul Bacău spre Adjud, s-a resfințit biserica domnească de la Precista și, nu în ultimul rând, s-a ridicat un monument la Orbic și unul la intrarea în municipiul Roman. La acestea se adaugă și publicațiile apărute, dedicate vieții și activității lui Ștefan cel Mare, editate cu binecuvântarea Preasfințitului Ioachim Băcăuanul. Între acestea, la loc de cinste se află împodobirea cu frescă a bisericii construită pe locul stejarului din Borzești, localitatea în care s-a născut „Athleta Christi”, lucrare realizată de apreciatul pictor Grigore Popescu, și sfințită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în anul 2004. Tot atunci s-a consemnat ca eveniment radiofonic și prima slujbă a Sfintei Liturghii din Eparhia Romanului și Bacăului transmisă la Radio TRINITAS. „Capela sixtină a Moldovei, prin pictarea ei în frescă, a coborât cerul pe pământ, iar pământul cântă întru slava cerului”, a afirmat Preasfințitul Ioachim Băcăuanul.

„M-am raportat permanent în activitatea mea la Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”

Implicarea Preasfințitului Ioachim Băcăuanul în cultivarea și promovarea cultului sfinților români, în mod special, a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, constituie o lucrare providențială pentru zona central a Moldovei. Itinerariul monahal al Preasfinției Sale a urmat îndeaproape traseul spiritual al marelui voievod.

„Intrând în viața monahală, Dumnezeu mi-a purtat pașii prin mănăstiri care aparțin mușatinilor. Începând de la Neamț, unde e biserica Sfântului Ștefan cel Mare, trecând prin mănăstirea Bistrița, ctitoria bunicului său, dar unde și Ștefan a construit o clopotniță și un paraclis, și ajungând în eparhia unde s-a născut și în care a stabilit scaunul Episcopal de la Roman și în care a realizat lucrări deseobite atât în plan politic-administrativ cât și religios”, a precizat Preasfințitul Ioachim Băcăuanul.

De altfel, ierarhul de la Roman crede, și astăzi, la peste jumătate de mileniu de la moartea lui Ștefan, că trebuie să luăm aminte la mesajul transmis Europei în perioada dificilă a războaielor cu turcii și la testamentul său.

„Nu trebuie să uităm testamentul său către prinții și mai marii Europei, prin care îi cheamă să apere poarta creștinătății, spunând că, dacă această poartă va cădea, toată creștinătatea este în primejdie. Ori, dacă Ștefan cel Mare avea conștiința identității sale europene, același lucru trebuie să-l avem și noi, nu umilindu-ne, ci contribuind cu spiritualitatea și cultura noastră la cea europeană. În acest sens nu l-am simțit pe Ștefan cel Mare ca pe un cruciat diplomat, războinic ori erou național, ci ca pe un rugător pentru neamul românesc. Am convingerea că el se roagă lui Dumnezeu să nu se împlinească ceea ce gândea atunci că s-ar putea întâmpla, anume căderea acestei porți a creștinătății, și prin ea, a întregii Europe”, a adăugat Preasfințitul Ioachim Băcăuanul.

Comentarii Facebook


Știri recente