Cinstirea eroilor români transilvăneni în Alsacia

De sărbătoarea Înălțării Domnului, în fiecare localitate a României, preoții și credincioșii se strâng la monumentele ridicate în cinstea eroilor pentru a-și aduce aminte de înaintași și a-i pomeni. La fel se întâmplă și în străinătate, acolo unde astfel de monumente sunt înălțate. Un astfel de loc, din Europa Occidentală, unde românii se strâng de obicei în prima duminică după praznicul Înălțării Domnului, este cimitirul de la Soulzmatt, în Alsacia franceză, după cum informează „Ziarul Lumina”.

După intrarea României în război, în 1916, mulți soldați au căzut prizonieri după luptele de la sfârșitul anului 1916. Soldații români au fost transportați cu trenul în Alsacia (pe atunci teritoriu german). Condițiile inumane și relele tratamente au făcut ca o mare parte dintre ei să moară, vorbindu-se în cazul acestor prizonieri chiar de un proces de exterminare. În perioada martie – mai 1917, aici au trecut la cele veșnice aproximativ 150 de prizonieri români, iar în timpul războiului și-au pierdut viața în Alsacia și Lorena aproximativ 3.000 de români.

Imediat după încheierea războiului, autoritățile au făcut demersuri pentru cinstirea celor ce s-au jertfit în aceste zone. Pentru cinstirea memoriei, la propunerea Comitetului pentru amenajarea și îngrijirea mormintelor prizonierilor români din Alsacia, la 30 august 1919, orașul Soulzmatt a dăruit României platoul de la Val du Pâtre, pe care odinioară fusese amplasat lagărul prizonierilor români și pe care a fost amenajat ulterior actualul cimitir militar român.

Aici au fost (re)înhumați 678 de soldați români, luați prizonieri în Transilvania. 553 de morminte sunt individuale, în vreme ce în alte două morminte comune se află osemintele a 125 de prizonieri – ‘un întreg detașament român’, care au murit de frig în noaptea de 27 spre 28 ianuarie 1917, la Steinbrunn-le-Haut (cf. www.ortodoxia.de).

Sfințirea crucii care străjuiește întregul cimitir a avut loc la 9 aprilie 1922, în prezența regelui Ferdinand I și a reginei Maria. Regina a cerut ca la baza crucii să fie fixate patru plăci de marmură cu inscripții în limbile română și franceză, care să dea mărturie peste veacuri de jertfa românească din Alsacia. Două dintre ele au următorul text: ‘În amintirea celor 2.344 de prizonieri de război români morți în lagărele germane de internare din Alsacia și din Lorena în (anii) 1917-1918. În amintirea Alsacienilor și Lorenilor care i-au ajutat să supraviețuiască’ și un text semnat de regina Maria a României: ‘Soldați Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-ați jertfit, odihniți-vă în pace, aureolați de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin’.

După al Doilea Război Mondial, atunci când diaspora românească s-a structurat și s-a organizat, a început un pelerinaj deosebit la cimitirul de la Soulzmatt, în preajma sărbătorii Înălțării Domnului. În zilele noastre, arhierei români și preoți din Franța, Germania, Elveția și mai de departe, alături de oficialități române și franceze, vin să îi cinstească pe cei care au pătimit în aceste locuri îndepărtate de casă și patrie pentru un ideal.

Comentarii Facebook


Știri recente