Christos Yannaras la Academia Română

Filosoful și teologul creștin Christos Yannaras a susținut ieri, 16 noiembrie 2011, o conferință despre diferențele dintre termenii ‘religie’ și ‘Ecclesia’, cu implicațiile pe care acestea le au în viața și teologia Bisericii, informează „Ziarul Lumina”. Întâlnirea a fost găzduită în Aula Mare a Academiei Române și s-a bucurat de prezența unor academicieni, oameni de cultură, teologi și preoți care au adresat la sfârșitul conferinței întrebări invitatului din Grecia. Tema conferinței a fost expusă pe larg de Christos Yannaras în cartea ‘Contra religiei’, apărută și în limba română la Editura Anastasia.

Mesajul cărții ‘Contra religiei’ și tema conferinței de ieri, susținute de Christos Yannaras, pot părea, chiar și pentru cei mai edificați oameni în acest domeniu, un pic contradictorii, dacă nu chiar revoltătoare. Ce înseamnă religie? Ce definește acest termen? Ce este Ecclesia și ce înseamnă viața Bisericii a arătat foarte clar profesorul Yannaras.

Existența plenară este definită de Adevăr

Teologul grec identifică existența plenară, autentică, liberă de limitările și determinările naturii, ca existență întru adevăr sau adevărul ca existență. Acest model de existență se opune oricăror determinări pe care natura umană, pervertită de păcat sau purtând consecințele păcatului, le impune la nivelul întregii existențe umane. Acest mod de existență întru Adevăr a fost exprimat de primii creștini prin termenul de Ecclesia. ‘Când primi creștini au folosit termenul Ecclesia pentru a se defini, Ecclesia a reprezentat pentru ei modul de existență în conformitate cu adevărul sau adevărul ca existență. Creștinii se definesc în istorie cu numele de Ecclesia, adică de Biserică. Pentru a se defini, ei au folosit termenul de Ecclesia, și nu cel de religie, pentru că nu s-au considerat ca o religie, fie ea și cea mai bună, mai înaltă și nobilă decât celelalte. Nu s-au considerat niciodată o religie bună, ci o Biserică bună, adică Biserica cea adevărată’, a spus Christos Yannaras.

Religiozitate este un mod de existență individual, centrat numai pe salvarea propriei persoane

În cartea Faptele Apostolilor se poate vedea manifestarea primei comunități formate de cei care au crezut în Iisus Hristos ca Ecclesia adunată în jurul Sfintei Liturghii. Când primii creștini se adunau în jurul Sfintei Euharistii, ei se manifestau ca Ecclesia, adică un mod de existență comunitar care izvorăște din modelul Sfintei Treimi. Yannaras a spus că această comunitate își manifesta devoțiunea religioasă prin participarea la rugăciunea din Templul iudaic, lucru certificat tot de mărturiile biblice. Cu timpul, această din urmă manifestare a dispărut, rămânând doar Ecclesia. Religiozitate este un mod de existență individual, egoist, centrat numai pe salvarea propriei persoane. Singura preocupare a religiei este salvarea individului în sine și pentru sine, fără racordarea la adevărul existenței, fără implicarea unei comuniuni. Religia este în opinia teologului grec o manifestare a naturii umane și este supusă determinărilor și necesităților, elemente care nu implică libertatea. ‘Faptul că religia este un dat al naturii, o necesitate, se poate vedea prin simplul fapt că atunci când un oarecare avion intră într-o zonă de turbulențe, nimeni nu mai este în acel moment ateu. Religia sau manifestarea religiozității este prin urmare un dat al naturii, supus necesităților’, a subliniat Christos Yannaras. Conferința de ieri, de la academie, a reunit mai multe personalități culturale, teologi și scriitori, între care amintim pe Dan Berindei, vicepreședintele Academiei Române, pictorul și profesorul universitar Sorin Dumitrescu, părintele Constantin Coman, profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ din București, și părintele Vasile Răducă, profesor de morală ortodoxă la aceeași instituție de învățământ.

Mărturisirea Sfintei Treimi este mărturisirea libertății și a iubirii

Religia este cea care folosește raționamente și deducții logice. Religia afirmă că Dumnezeu este prima cauză a mișcării. Teologul grec spunea că această afirmație despre Dumnezeu, pe care și teologia ortodoxă o folosește, este rodul determinării, și nu al libertății. Cine se mulțumește să-l definească pe Dumnezeu așa introduce o determinare. ‘Gândit astfel, Dumnezeu este determinat de ceea ce el trebuie să fie în contrast cu lumea creată. Cauza mișcării trebuie să fie ea însăși nemișcată, și asta ar însemna că Dumnezeu este de esență noetică, și deci nu liber, ci supus determinărilor naturii Sale’, a spus teologul grec. Dumnezeu este adevărata existență pentru că se manifestă liber, și acest lucru se poate vedea în opinia profesorului Yannaras prin faptul că Dumnezeirea este o comuniune de Persoane libere, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Dumnezeu este vestit în predica Bisericii ca o comuniune de trei persoane, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, comuniune la care sunt chemați toți oamenii în mod liber. Din acest lucru nu transpar necesitatea și determinarea, ci libertatea și iubirea, voința și principiul personal. ‘În Sfânta Scriptură, existența istorică a lui Hristos a fost certificată prin semne, ce sunt redate prin termenul grec ‘simion’. Semnele implică libertatea de a accepta pe Hristos în raport cu determinările pe care religia le implică.’ Modul de existență al creștinilor ca Ecclesia ne cheamă la comuniunea cu Dumnezeu, activându-ne libertatea, pe când religia ne introduce în spațiul determinărilor, care nu țin cont de libertatea umană. Miracolul este componenta religiei, și acesta nu implică libertatea omului, deoarece îl forțează pe om să creadă.

Până la seceriș, neghina se va înmulți laolaltă cu grâul

‘Ceea ce încearcă să realizeze Biserica este acest mod de a exista ca libertate în dragoste. Va să zică că tot ceea ce este individual pentru Biserică este moarte și tot ce este relație de libertate și dragoste este posibilitatea adevăratei existențe. Biserica și religia sunt două realități incompatibile și ireconciliabile, precum viața și moartea, libertatea și necesitatea, dragostea și interesul. Nu există loc pentru un compromis, o realitate o anulează pe cealaltă.

Dar Biserica vestește contradicțiile de nedepășit, certifică în mod empiric faptul că s-a prăbușit zidul. Că moartea se poate preschimba în viață, că necesitatea poate rodi libertate, este suficient să renunțăm pentru a lupta pentru interesul propriu. Până la seceriș, neghina se va înmulți laolaltă cu grâul. Orice încercare de despărțire presupune primejdia smulgerii grâului împreună cu neghina. Pentru ca libertatea să fie deplină, numai la seceriș se va separa definitiv interesul personal de dragoste’, a subliniat Christos Yannaras.

Conferințe la Sighișoara și Cluj

După conferința de la Academia Română, Christos Yannaras s-a întâlnit cu cititorii săi în Biserica ‘Sfântul Silvestru’ din Capitală, unde a susținut o nouă conferință. Christos Yannaras va susține o conferință la Sighișoara, în sala barocă a primăriei, astăzi, la ora 18:00, iar vineri va avea loc un eveniment similar la Cluj-Napoca, la Casa Radio, la aceeași oră.

Christos Yannaras s-a remarcat în timpul activității lui academice atât ca filosof, cât și ca teolog creștin, reușind să realizeze una din cele mai originale punți de dialog între teologie și filosofie. S-a născut la Atena în anul 1935, a studiat în Grecia, Franța și Germania. Este doctor în filosofie al universităților din Salonic și Sorbona. Autor a peste cincizeci de cărți, Christos Yannaras a devenit foarte cunoscut în spațiul ortodox datorită recurgerii originale la Părinții Bisericii și integrarea lor în contextul mai larg al gândirii umane. Profesorul grec a susținut de-a lungul anilor mai multe conferințe în țara noastră.

Comentarii Facebook


Știri recente