Catedrala nouă prinde contur

Întrucât construcția Catedralei Mântuirii Neamului prinde contur vizibil deasupra solului, reamintim următoarele motivații ale edificării Catedralei:

1.Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate liturgică stringentă, deoarece actuala Catedrală patriarhală din Dealul Mitropoliei se dovedește insuficientă pentru concelebrările liturgice la care participă cei aproape 60 de membri ai Sfântului Sinod, clerici și mulțime de credincioși cu prilejul unor evenimente cu caracter național-bisericesc sau interortodox.

În București există mai multe biserici parohiale ortodoxe construite în secolul al XIX-lea și al XX-lea (Sfântul Spiridon Nou, Sfântul Elefterie, Cașin) mai mari decât actuala Catedrala patriarhală; chiar și catedralele unor confesiuni creștine minoritare (catolică, armeană) sunt mai mari decât actuala Catedrală patriarhală. Din cauza spațiului insuficient la slujbele din Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, numeroși credincioși participă în fiecare duminică la Sfânta Liturghie în afara Catedralei, adesea la temperaturi scăzute, iarna și caniculare, vara.

2.În ultimii 20 de ani, potrivit prevederilor legale în vigoare, sprijinul financiar din partea autorităților de stat centrale și locale s-a acordat nu doar pentru Catedrala Mântuirii Neamului, ci și pentru alte catedrale sau biserici mari din țară, ortodoxe sau ale altor confesiuni. Această finanțare pentru biserici noi de la bugetul public (ai cărui contribuabili sunt în proporție de 86% creștini ortodocși) este justificată de faptul că în România cultele religioase sunt instituții de drept privat, dar de utilitate publică (vezi Legea cultelor nr. 489/2006).

În acest sens, menționăm faptul că în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2013, referitor la lucrările Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impozitelor și contribuțiilor la asigurările sociale pentru salarii, T.V.A. etc. au fost în valoare de aproximativ 35 milioane lei.

Cu alte cuvinte, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de stat și de la bugetele locale ca sprijin pentru construirea viitoarei Catedrale patriarhale, s-a întors la bugetul public în urma plății impozitelor, contribuțiilor sociale și taxelor aferente potrivit legislației în vigoare.

Un studiu atent al istoriei edificării catedralelor europene, vechi și noi, arată că acestea au fost construite nu doar prin contribuția Bisericii respective ca instituție, ci mai ales prin contribuția autorităților de stat centrale și locale. De exemplu, Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova a fost construită cu o contribuție majoră din partea Primăriei Moscovei. În același timp, municipalitatea susține financiar întreținerea Catedralei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundației catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia.

În acest sens, este de apreciat faptul că în București au apărut recent două construcții emblematice pentru capitala României, construite integral cu fonduri publice, respectiv Arena Națională care a costat 234 milioane de euro și noul sediu al Bibliotecii Naționale a României, clădire nefinalizată în timpul comunismului, dar a cărei amenajare a costat acum peste 100 milioane de euro. Dacă autoritățile de Stat centrale și Primăria Generală a Capitalei ar fi intrat în logica celor care nu doresc să se mai construiască nimic în România din bani publici, cele două obiective, care în prezent suscită un inters național și internațional, ar fi inexistente.

3.Nu se poate vorbi despre o „concurență de mărime” între Catedrala Mântuirii Neamului și clădirea Palatului Parlamentului (fosta „Casa Poporului”), deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României. Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne și au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezența Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare și ocrotire pentru întreaga Capitală a României. În același timp, însă, turla și Sfânta Cruce de pe ea simbolizează făclia de Înviere și biruința asupra tristei demolări a trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii și a translatării altor două: Schitul Maicilor și Mihai Vodă, care au fost „răstignite” în perioada regimului comunist pentru a face loc actualei clădiri a Parlamentului României. În acest sens, Paraclisul provizoriu al Catedralei Mântuirii Neamului are ca hram principal Învierea Domnului, iar hramul principal al viitoarei Catedrale patriarhale va fi sărbătoarea Înălțarea Domnului care este și Ziua Națională a Eroilor, fiind un simbol al biruinței asupra păcatului și asupra morții.

Întrucât Catedrala nouă a fost proiectată înainte de criza financiară, sperăm că ea va fi și un semn de biruință asupra crizei, dacă sporim în credință, speranță și conlucrare. Astfel este ea percepută de clerul și credincioșii ortodocși români care contribuie financiar la edificarea acesteia în cadrul colectei naționale organizate în toate bisericile și mănăstirile Patriarhiei Române. Chiar dacă în comparație cu anul 2011 anul trecut, 2012, valoarea donațiilor s-a diminuat din cauza crizei economice, românii din țară și unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoarei Catedrale patriarhale. Deoarece o mare parte a acestora solicită să nu li se facă publice numele, Patriarhia Română face doar informări periodice membrilor Sfântului Sinod în legătură cu valoarea donațiilor din fiecare eparhie.

4.Lucrările de execuție a infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului reprezintă un model de transparență și corectitudine și în gestionarea fondurilor pentru realizarea unei construcții de utilitate publică. De la începerea lucrărilor (decembrie 2010), Permanența Consiliului Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, formată din consilieri clerici și mireni, este informată săptămânal despre modul cum evoluează lucrările și sumele cheltuite. Toate propunerile privind cheltuielile legate de construirea Catedralei Mântuirii Neamului sunt aprobate, după dezbatere, de către acest organism executiv permanent al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești.

Pentru reducerea costurilor de execuție și asigurarea unei responsabilități sporite a tuturor celor implicați în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredințat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă pe categorii de lucrări a societăților de construcție cu cea mai mare experiență în domeniu pe specialități. Selecția fiecărei firme de execuție s-a făcut prin licitație. De aceea, costurile execuției infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale au fost cu aproximativ 20% mai mici decât cele estimate.

5.Paralel cu construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română desfășoară o amplă și constantă activitate cultural-misionară (radio, televiziune, cotidian) și social-filantropică; activitatea spirituală intensă fiind baza activității sociale creștin-ortodoxe, astfel încât Liturghia și Filantropia socială nu se despart și nici nu se opun.

În concluzie, Catedrala Mântuirii Neamului se construiește ca edificiu bisericesc de utilitate publică și va îmbogăți patrimoniul național al poporului român. Ea are și valoare de simbol care adună în iubirea lui Dumnezeu pe românii credincioși iubitori de valori eterne.

Mulțumim cu recunoștință și prețuire tuturor donatorilor: ierarhi, clerici și mireni din toate eparhiile Patriarhiei Române, Guvernului României, Primăriei Generale a Capitalei, Primăriilor sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6 din București, precum și altor instituții care, până în prezent, au contribuit financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toți donatorii, constructorii și susținătorii acestei Catedrale, să le dăruiască sănătate, mântuire și mult ajutor în viață.

Totodată, îndemnăm și pe alții să ofere ajutorul lor la această lucrare sfântă, ca fiind „un dar pentru eternitate”.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…