Catapeteasmă pentru Biserica din Sanremo, Italia

Biserica cu hramul ‘Sfântul Nicolae’ a Parohiei ‘Sfinții Chiril și Metodie’ din Sanremo, ctitorie românească din secolul al XIX-lea a familiei Mavrocordat, va scrie o nouă filă în istoria sa în această duminică, 5 decembrie. Preasfințitul Siluan, Episcopul ortodox al românilor din Italia, va sfinți noua catapeteasmă așezată în acest sfânt lăcaș de închinăciune și va binecuvânta lucrările de restaurare efectuate aici, informează „Ziarul Lumina”.

Preasfințitul Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Italia, înconjurat de un sobor de preoți, va sfinți noua catapeteasmă și va săvârși Sfânta Liturghie în biserica românească din orașul italian Sanremo.

Trecutul bisericii este unul plin de istorie, existența sfântului lăcaș de închinăciune fiind legată de numele prințesei Elisabeta Mavrocordat, devenită Sora Blanche, stareța ordinului mănăstiresc al Carmelitanelor, după cum povestește părintele paroh Claudiu Mihai.

‘În pleiada personalităților care au lăsat în urma lor importante edificii pentru posteritate s-a înscris și un nume românesc, prințesa Elisabeta Mavrocordat, devenită Sora Blanche, stareța ordinului mănăstiresc al Carmelitanelor. În ciuda vitregiei vremurilor și a informațiilor fragmentare descoperite în arhivele locale și regionale, astăzi putem desluși elemente ale unui istoric privind viața prințesei Elisabeta Mavrocordat și mai ales pe cele cu privire la ctitoria familiei acesteia, Biserica ‘Sfântul Ierarh Nicolae’ din Sanremo’, spune părintele Claudiu Mihai.

Biserica ‘Sfântul Ierarh Nicolae’ (San Nicola di Bari) a devenit biserica mănăstirii, trădând prin arhitectura ei originea românească (formă de cruce cu trei abside), deși ornamentele exterioare sunt realizate în stilul gotic târziu, caracteristic zonei și epocii.

Eforturi comune pentru salvarea bisericii

Dacă în primii 70 de ani ai secolului al XX-lea s-a slujit în această biserică în mod continuu, din cauza lucrărilor de construcție la noua gară feroviară, întreruperea activităților de cult s-a produs în mod brusc, când întreaga mănăstire a fost mutată în zona de vest a orașului, iar edificiile, demolate. Proiectul de demolare privea și biserica, fapt care a determinat criticile și opoziția Curiei Catolice din Sanremo (fiind vorba de una dintre cele mai frumoase biserici din zonă). ‘Timp de aproximativ 30 de ani s-au purtat tratative între Episcopia Romano-Catolică de Ventimiglia-Sanremo și Primăria din Sanremo spre a soluționa această criză. Încheindu-se lucrările și dându-se în folosință noua gară feroviară, s-a constatat că biserica se putea salva, construindu-se un perete subteran de susținere, de aproximativ 30 de metri. Astfel, între anii 2003 și 2005, prin efortul primăriei, susținut și de fundația bancară ‘Carige’, structura exterioară a acesteia s-a consolidat prin ample lucrări de subzidire și de întărire a zidurilor cu centuri de beton armat’, a adăugat părintele Mihai.

Noua catapeteasmă a bisericii, lucrată în inima Moldovei

Prin toate aceste ‘încercări’ la care a fost supusă biserica transpare purtarea de grijă a ocrotitorului acesteia, Sfântul Ierarh Nicolae, care, în anul 2008, în primele zile ale lunii decembrie, a rânduit ca biserica să fie încredințată nou-înființatei Parohii Ortodoxe Române din Sanremo, astfel încât, chiar în ziua de 6 decembrie, a fost săvârșită prima slujbă.

După toată această perioadă agitată prin care a trecut biserica, în interiorul lăcașului de cult, sub mormanele de moloz, s-a descoperit unicul obiect liturgic rămas din patrimoniul vechii mănăstiri, o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae.

Nu puține și ușoare au fost sarcinile de a efectua restaurarea interioară a bisericii. După un proiect depus și aprobat la Comisia de ‘Belle Arte a Sopraintendenzei’ din Genova, au urmat lucrările de restaurare interioară, la care și-au dat mâna, deopotrivă cu arhitecți și restauratori italieni, specialiști români în domeniul restaurării și picturii bisericești, respectiv profesorul Alexandru Mărginean de la Facultatea de Arte din București, pictorul Ovidiu Pușcașiu, maestrul Dan Toader, pictorul Mihai Trăistaru și numeroase ajutoare din branșă.

‘În răstimpul în care în interiorul bisericii culorile prindeau viață ca odinioară, în inima Moldovei, la Crăcăuani, județul Neamț, prindea formă noua catapeteasmă, lucrată cu mare măiestrie de meșterul Gheorghe Ursu și ucenicii săi. Totodată, în capitala României, într-un mic atelier, se nășteau icoanele ce aveau să umple sufletele rugătorilor de la Sanremo’, a mai spus părintele paroh.

Comentarii Facebook


Știri recente