BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE ne informează:
În legătură cu afirmațiile tendențioase ale Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) , postate sub titlul „Manualele școlare, instrument al îndoctrinării religioase” pe propriul site în ziua de 10 septembrie 2012, Patriarhia Română precizează:
ASUR, care își arogă în mod discutabil calitatea de reprezentant al societății civile, deformează în mod constant realitatea și promovează intoleranța față de religie prin reluarea obsesivă la începutul fiecărui an școlar a atacurilor la adresa manualelor de religie. În acest sens, este de remarcat faptul că din catalogul celor 45 de manuale de religie, aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ASUR se referă constant numai la cele 18 manuale care aparțin cultului creștin-ortodox, prin scoaterea din context a unor enunțuri, la care sunt asociate concluzii tendențioase. De menționat faptul că ASUR este preocupată an de an de manualele de religie ortodoxă, nu de filmele și producțiile media care promovează violența, degradarea umană și agresiunea fizică și psihică asupra copiilor.
Așadar, este surprinzător că ASUR are totdeauna ca țintă manualele ortodoxe, ca și când aceasta nu ar avea la bază aceeași Biblie pe care o folosesc și confesiunile creștine occidentale. În plus, campania ASUR împotriva manualelor de religie, nu este una compatibilă cu spiritualitatea poporului român, ci reprezintă mai degrabă o atitudine de import care prinde rădăcini doar în sufletele celor marcați de propaganda atee din anii regimului comunist. Această atitudine arată că ASUR este subiectivă și selectivă, potrivit unui program prestabilit, devenit aproape obsesiv.
Ceea ce ignoră ASUR este faptul că manualele de religie nu pot dezvolta o educație religioasă care evidențiază numai libertatea omului, fără a accentua și responsabilitatea acestuia în societate. De altfel, ideea de sancționare a faptelor rele este comună tuturor societăților, inclusiv celor seculare, laicizate, în care faptele reprobabile sunt pedepsite de justiție. Iar limbajul specific religios nu poate fi redus la o filozofie limitativă și autosuficientă, lipsită de dimensiunea transcendentă a existenței umane.
În același timp, trebuie menționat faptul că cei mai mulți dintre autorii manualelor de religie sunt ei înșiși părinți care își iubesc copiii și îi educă în spiritul dragostei față de Dumnezeu și semeni, al libertății, dreptății și responsabilității în societate. Biserica adaptează limbajul ei pedagogic la nivelul copiilor fără însă a trăda conținutul Sfintei Scripturi și fără a uita că scopul vieții omului pe pământ este cunoașterea binecuvântării lui Dumnezeu în lumea aceasta și dobândirea vieții eterne cerești. De aceea, ora de religie are tocmai menirea de a nu închide orizontul uman în sfera biologicului terestru, trecător, ci de a promova libertatea sufletului pentru comuniunea de iubire eternă.
ASUR nu poate înțelege deplin limbajul religios întrucât viziunea reprezentanților ei despre viață este una lipsită de perspectiva vieții dincolo de mormânt și a iubirii divine care biruiește păcatul și moartea. Concluziile enunțate de ASUR la exemplele oferite din manualele de religie sunt elocvente în acest sens. Astfel, în manualul de religie, cultul ortodox, clasa a IV-a, Editura Sfântul Mina, 2008, pagina 19, se promovează, de fapt, o atitudine responsabilă a omului față de lume care este creația lui Dumnezeu. În același manual, prin menționarea Tainei Sfântului Maslu, se subliniază ideea comuniunii în rugăciune ca semn al dragostei creștine și al solidarității cu cel aflat în suferință, fără a exclude beneficiul tratamentului medical (pagina 9).
De asemenea, ASUR echivalează educația religioasă cu îndoctrinarea, pentru a o discredita și înlocui cu ideologia umanismului ateu antireligios. Or, într-o lume caracterizată de o tot mai mare diversitate etnică și religioasă, educația religioasă promovează cunoașterea propriei identități, spre a fi apt pentru dialog cu alte culturi, credințe și convingeri religioase, pentru a conviețui și coopera într-o societate pluralistă, după cum arată și existența Consiliului Consultativ al Cultelor din România.
Prezența religiei în sistemul național de educație răspunde așteptărilor copiilor și ale părinților, potrivit cercetărilor realizate de specialiști în domeniul științelor educației și sociologiei, pe eșantioane reprezentative de elevi, părinți și diriginți. Rezultatele cercetării naționale Educația moral-religioasă în sistemul de educație din România, realizată în cadrul Institutului de Științe ale Educației, București, în anul 2008, pe un eșantion reprezentativ de 2.436 de elevi cu vârsta cuprinsă între 14-19 ani, reflectă înțelegerea credinței drept valoare fundamentală în viața proprie pentru 85,7% dintre aceștia. Rolul religiei la vârstele mici este recunoscut și susținut la nivel internațional de teoreticienii și practicienii din domeniul educației, care evidențiază importanța educației religioase în formarea propriei identități a elevilor, ca premisă pentru formarea unei personalități armonioase, aspectele legate de credințe și convingeri fiind un element important al respectivului demers.
De fapt, problema ASUR nu este atât calitatea manualelor de religie, ci prezența orei de religie în școli și poate (…) chiar prezența lui Dumnezeu în viața oamenilor!
