„Buna Vestire”, Biserica grecilor din Capitală

Participarea înalților oaspeți de la Constantinopol și din Grecia, sosiți la București cu ocazia prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, și a Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, la ceremoniile religioase desfășurate în Biserica grecească ‘Buna Vestire’ din Capitală, ne prilejuiește o rememorare a istoriei acestui unic și original lăcaș de cult ortodox din Capitala României, informează „Ziarul Lumina”.

Norii grei care acopereau cerul Constantinopolului, ‘împărăteasa orașelor’, din obositul Imperiu Bizantin, la începutul secolului al XV-lea, prevestitori de furtună, au determinat masive refugieri spre capitalele Răsăritului și Apusului încercatului continent european.

Acesta este contextul istoric ce a determinat stabilirea și la București a unei importante comunități grecești refugiate aici de pe malurile Bosforului.

Decenii de incertitudini și suferințe

Comunitatea din București avea însă să se întemeieze oficial abia în 1874 sub numele de ‘Orphaeus’ și să-și propună, ca prioritate, înființarea unei biserici în care să se slujească în limba greacă.

Deși numeroasă și importantă, această comunitate, trăind în cartiere diferite și participând la slujbele religioase oficiate în bisericile românești cu binecuvântarea mitropolitului Ungrovlahiei din acea vreme, nu a putut să treacă la ridicarea unei biserici proprii decât în anul 1899. Discuțiile despre acest proiect au demarat încă din 1883, în casa lui Marcos Dragoumis, ambasadorul Greciei în România. Astfel, în 1890-1891, a fost înființată societatea ‘Buna Vestire’, care număra 400 de membri și care și-a propus zidirea bisericii. Ambasadorul grec din acea perioadă, Mihail Paparigopoulos, găsise un teren potrivit pentru biserică vizavi de ‘Grădina cu Cai’, pe bulevardul Elisabeta, pentru care primise și acordul primarului Pache Protopopescu. Probleme legate de plecarea ambasadorului într-o altă misiune, ruperea relațiilor diplomatice dintre cele două state din cauza afacerii ‘Zappa’ au amânat însă construirea bisericii. Cert este că, în 1899, Panaghis Harakopos, originar din Chefalonia, afacerist, dar și consultant pe probleme de agricultură al regelui Carol I, ctitorea biserica grecilor din București pe propria-i cheltuială, pe care a donat-o apoi statului grec.

Pentru actul său, regele Greciei, Gheorghios I, l-a decorat cu ‘Crucea de Aur’ și ‘Ordinul Regal al Mântuitorului’, la 25 octombrie 1899. La 25 martie același an, comunitatea greacă a participat la Sfânta Liturghie în Biserica ‘Stavropoleos’, iar după Te Deumul prilejuit de Ziua Națională a Greciei a mers la sfințirea temeliei noii biserici cu hramul ‘Buna Vestire’, precum și a palatului ambasadei, ridicat în aceeași curte.

La 25 martie 1901, în Duminica Floriilor, a avut loc prima Sfântă Liturghie în această biserică, paraclis al ambasadei elene din București, săvârșită de arhimandritul Nicodim Economu, în prezența ambasadorului Greciei, Gheorghios A. Arghiropoulos.

Biserica seamănă cu un vechi templu grecesc, cel al Atenei Nikis de pe Acropole, fiind singura clădire de acest gen din Capitală.

Cu prilejul Târgului Moșilor din acel an, însuși regele Carol I a vizitat biserica greacă. În trei ani s-a executat și pictura, de către Constantinos Livadas Liochis și S. Apostolou, primul fiind și realizatorul picturii Bisericii Grecești din Brăila. La 25 decembrie 1904, pictura în ulei era gata.

La 12 martie 1902, a fost montat iconostasul din marmură, cu icoanele sale pictate la Careas, în Sfântul Munte Athos, de către monahul Hrisostomos, de la Chilia Marii Lavre ‘Sfântul Ioan Teologul’.

Primul preot al bisericii grecești a fost arhimandritul Nicodim Economu, care a slujit până în 1925.

Cutremurele au afectat grav biserica

Pictura, restaurată în 1940, împreună cu biserica au suferit substanțiale reparații după cutremurul din același an, lăcașul fiind redeschis credincioșilor evlavioși la 17 decembrie 1943. Urmările tragice ale celui de-al Doilea Război Mondial au dus la destrămarea comunității grecești, refăcută parțial mult mai târziu.

Cutremurul din 7 martie 1977 a zguduit și el încă o dată așezământul, provocându-i pagube însemnate. După 20 de ani, în 1997, în luna octombrie, prin donațiile familiei tesalonicene Dimitrie și Elena Grigoriade, biserica a fost restaurată și reparată în întregime. În 1998, în curtea bisericii a fost ridicată statuia lui Rigas Fereos, unul dintre corifeii (nu doar literari) ai risorgimentului neogrec, lucrare a sculptorului Athanasios Fampas, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la moartea lui eroică. În anul 2002, au început și lucrările de restaurare a clădirii ambasadei elene, din partea de răsărit a bisericii, încheiate în același an.

Gesturi de frățietate creștină

Un moment deosebit înregistrat de relațiile dintre credincioșii ortodocși ai celor două popoare, român și grec, a fost cel prin care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea păstoririi Mitropoliei Moldovei, a dat binecuvântare pentru ca Biserica ‘Vovidenia’ să fie deschisă pentru rugăciune studenților greci care studiază la Iași, urmată de gesturi similare din partea greacă la Atena și Constantinopol.

Astăzi, Biserica grecească ‘Buna Vestire’ din București este declarată monument istoric și este considerată una dintre cele mai frumoase biserici din Capitala României, emblemă a elinismului orașului.

Altarul, bolta, coloanele și pereții impozantului lăcaș cuprind peste 80 de scene pictate și sfinți din Vechiul și Noul Testament.

Întregul ansamblu situat între bulevardele Pache Protopopescu și Ferdinand din București reprezintă nu numai o încântare a bucureștenilor, ci și un altar spiritual ortodox emblematic al Capitalei, un loc istoric în care pelerinul sau trecătorul obișnuit regăsește o oază de liniște patriarhală a orașului de altădată.

Comentarii Facebook


Știri recente