Bucuria Epifaniei pe Colina Bucuriei

Ziua de ieri a fost una deosebită pentru întreaga Ortodoxie, deoarece am sărbătorit marele praznic al Botezului Domnului. În această zi, în toate bisericile a fost săvârșită Sfințirea cea Mare a Apei. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie și slujba Aghesmei Mari au fost săvârșite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de slujitori, informează „Ziarul Lumina”. La final, credincioșii au luat acasă Agheasmă Mare pentru ei și familie.

Bucuria sărbătorii a început cu Sfânta Liturghie săvârșită în Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de slujitori. Sărbătoarea Teofaniei sau a Epifaniei Domnului a fost trăită cu intensitate de întreaga suflare ce a participat la slujbă atât în catedrala ce a devenit neîncăpătoare, cât și afară, unde a avut loc Sfințirea cea Mare a Apei.

În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înțelesurile duhovnicești ale pericopei evanghelice care s-a citit.

Botezul pocăinței pentru Cel fără păcat

Mântuitorul Iisus Hristos, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost botezat la vârsta de 30 de ani, atunci când un iudeu putea ieși în public spre a-i putea învăța pe alții. El se arată în public pentru a fi mărturisit de Ioan Botezătorul, care avea o mare credibilitate în popor datorită vieții sale ascetice, dar și pentru a arăta că a venit în lume pentru iertarea păcatelor. Hristos era fără de păcat, dar a voit să arate că se botează cu botezul pocăinței.

‘Mântuitorul Iisus Hristos, Cel fără de păcat, primește botezul pocăinței pentru a ne arăta și că nu există mântuire fără pocăință. Pocăința este pregătirea pentru iertarea păcatelor. Însă botezul lui Ioan spre pocăință nu era botezul deplin și botezul adevărat. El pregătea pe oameni spre a primi adevăratul botez, și anume botezul creștin. Botezul lui Ioan este doar botezul pocăinței prin care omul conștientizează starea de păcat a vieții sale și exprimă dorința de îndreptare, dar el rămâne doar un botez al pocăinței ca pregătire pentru botezul credinței în Hristos sau botezul creștin. Deci, iertarea păcatelor se dobândește prin botezul săvârșit în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, când, pe lângă iertarea păcatelor, primim și harul înfierii, adică primim darul de a deveni fii ai lui Dumnezeu după har’, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat și semnificația Epifaniei ce a avut loc la Botez, când Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel peste Fiul, iar Dumnezeu Tatăl a glăsuit: ‘Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit’.

‘Prin această descoperire a Sfintei Treimi se dă sens ultim vieții noastre, și anume că destinația omului este iubirea cerească și veșnică a Preasfintei Treimi. Deci, noi când ne botezăm în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh devenim fii iubiți ai lui Dumnezeu după har, prin credința în Dumnezeu-Fiul Care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. Așadar, vedem că deodată cu Botezul Domnului se deschide calea spre botezul creștin, calea spre înfierea prin har a oamenilor ca să devină fii ai lui Dumnezeu după har. Astăzi, noi serbăm această Sfântă și Mare Sărbătoare cu multă bucurie pentru că vedem iubirea nesfârșită și mai presus de înțelegere a Preasfintei Treimi pentru neamul omenesc. Vedem cât de mult ne iubește Dumnezeu Care a trimis pe Fiul Său în lume ca să ne deschidă nouă calea spre fericirea și viața veșnică din Împărăția Preasfintei Treimi’, a spus Preafericirea Sa.

Sfințirea cea Mare pe Colina Bucuriei

La momentul potrivit al slujbei, Patriarhul României, înconjurat de soborul de slujitori, a ieșit pe esplanada dintre catedrală și Reședința patriarhală pentru Sfințirea cea Mare a Apei.

În acest timp, mulțimea de credincioși, ordonată pe două rânduri ce se îndreptau dinspre poalele colinei spre esplanadă, îmbrățișa în rugăciune catedrala, așteptând să primească ‘binecuvântarea Iordanului’. Și, ca o binecuvântare în plus, Dumnezeu a rânduit ieri ploaie, unind astfel prin picurii acesteia cerul cu pământul, aducând o binecuvântare în plus peste cei prezenți.

Rugăciunea de Sfințire a Apei prin care este invocat Duhul Sfânt a fost rostită de către Patriarhul României, care apoi a mers prin mulțime și i-a stropit pe toți cei prezenți cu Agheasma cea Mare.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române le-a vorbit credincioșilor despre importanța acestei slujbe care se oficiază doar de două ori pe an, în Ajunul Bobotezei și în ziua Botezului Domnului. ‘Agheasma Mare se gustă timp de opt zile, începând cu ziua de astăzi. De ce opt zile și nu șapte? Pentru că în Ectenia Mare de la această slujbă de Sfințire a Apei se spune că ‘este curățitoare spre viață veșnică’ și veșnicia este simbolizată cu cifra 8. Deci, această putere curățitoare spre viață veșnică înseamnă în primul rând învierea sufletului nostru din moartea păcatului. Ziua Învierii este socotită ziua a opta, ziua veșniciei’, a precizat Preafericirea Sa. Referitor la Agheasma Mare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că această apă sfințită este aducătoare de binecuvântare. ‘Această apă sfințită în ziua Botezului Domnului se folosește pentru curățirea de păcate a sufletului și a trupului, pentru tămăduirea de boli și vindecarea de patimi, pentru sfințirea sufletului și a trupului nostru și pentru sfințirea caselor. Cu această apă se sfințește spațiul unde locuim și unde lucrăm pentru că este aducătoare de binecuvântare, aduce ajutor de la Dumnezeu și, în mod deosebit, aduce ocrotire, se spune în rugăciunile care le-am auzit astăzi, pentru că această apă sfințită alungă puterile potrivnice, diavolești’, a mai explicat Patriarhul României.

Cruce din flori albe și cetină de brad

Agheasma Mare se păstrează pe întreg anul și se folosește la sfințirea casei, a fântânilor, a holdelor și ogrăzilor. Agheasma Mare se păstrează într-un loc curat, de regulă lângă icoane și unde își fac rugăciunile membrii familiei.

Chiar dacă în acest an nu am mai avut parte de ‘gerul Bobotezei’, iar pe Dealul Patriarhiei n-am mai avut parte de cruce de gheață, am avut bucuria unei cruci împodobite cu brad și flori. Încă din Ajunul Botezului Domnului, în curtea Catedralei patriarhale, crucea a fost înălțată din cetină de brad și împodobită cu flori albe, simbolizând astfel zăpada, și busuioc. Înălțimea crucii a fost de aproape trei metri. Credincioșii care au venit ieri la Patriarhie au luat Agheasmă mare din vasele cu o capacitate de 6.000 de litri, dar și iconițe dăruite de Patriarhul României. Sărbătoarea Botezului Domnului este considerată drept ultima din această perioadă ce ține de Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului.

Astăzi, în amintirea praznicului Bobotezei sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, prilej cu care mai multe biserici ortodoxe își cinstesc ocrotitorul.

Comentarii Facebook


Știri recente