Boboteaza și sfințirea caselor

‘La praznicul Bobotezei în fiecare an se începe înnoirea omului creștin. An de an, prin agheasmă se face nu numai sfințirea caselor, ci și a trupurilor și a sufletelor omenești, se face curățirea minții, inimii și a vieții noastre’, scria părintele profesor Ilarion V. Felea în lucrarea sa ‘Spre Tabor’. Textul acesta subliniază valențele pe care praznicul Bobotezei și evenimentul sfințirii caselor îl au în viața fiecărui creștin.

Dacă pentru credincioșii creștini Boboteaza este ‘praznic al înnoirii’, pentru preot, praznicul acesta poate constitui cel mai bun prilej pentru desfășurarea lucrării sale pastorale. Când afirmăm lucrul acesta, ne referim desigur la tradiția creștină a sfințirii caselor, îndătinată cu prilejul acestui praznic.

Boboteaza și zilele premergătoare praznicului devin pentru creștin momentul așteptării sfinte a ‘părintelui cu crucea’, iar pentru preot, bucuria reivirii momentului celui mai potrivit din cursul anului pentru cercetarea caselor și a nevoilor păstoriților săi. Pentru a ilustra mai bine această realitate, am recurs la mărturia unui părinte care și-a pus toată viața și sufletul său în slujirea lui Hristos și a oamenilor: ‘Cercetarea credincioșilor la casele lor le aduce acestora folos prin sfințire și bună sfătuire, chiar și acelora care nu frecventează biserica. Cu acest prilej poate preotul să-și cunoască mai bine credincioșii, ce preocupări au, ce… icoane împodobesc apartamentele lor, ce rugăciuni știu copiii mici, ce citesc cei mari, ce influențe eterodoxe îi încearcă și, nu în ultimul rând, ce păcate sau patimi îi macină. Un preot conștiincios are multe de învățat cu ocazia acestei scurte vizite pastorale’ (pr. Ioan Hornea, ‘Semnificații ortodoxe’, p. 64).

Preotul lasă de obicei ageasmă într-un vas curat, aflat pe masa celor care-l primesc pentru sfințirea casei lor. Aceasta este Agheasmă Mare sfințită fie în ajunul praznicului, fie rămasă din anul trecut, agheasmă cu care preotul sfințește casele creștinilor înainte de Bobotează. Creștinii păstrează această Agheasmă Mare, fie amestecând-o cu cea pe care o iau de la biserică în ziua praznicului Bobotezei, fie consumând-o până în ziua praznicului, când aduc acasă agheasmă înnoită, din acel an.

Pentru credincioși, momentul sfințirii casei de către preot poate constitui cel mai bun prilej de a primi lămuriri la problemele sufletești care îi frământă, de a mărturisi zbaterile și greutățile sufletești sau materiale cu care se confruntă, de a primi balsamul sufletesc vindecător din partea părintelui lor sufletesc. Socotim că acesta este modul autentic de raportare la evenimentul sfințirii caselor și că aceasta ar trebui să fie atitudinea creștină unanimă în fața marelui moment.

Boboteaza nu-i doar moment de primenire a caselor, de înnoire a lor, ci este, în primul rând, moment de înnoire sufletească, de tainică reculegere și adâncă evlavie. De aceea, până astăzi, creștinii trăitori de la țară postesc, ajunează toată ziua până în momentul în care preotul le dă crucea spre sărutare, stropindu-i cu Agheasma cea Mare.

Majoritatea credincioșilor noștri se raportează în chipul cel mai autentic la acest moment din an, unic în felul său, și așteaptă preotul cu crucea, în genunchi și cu lumânarea aprinsă. Cu adevărat, ei ne impresionează prin expresia lor lăuntrică, de adâncă evlavie. Mai sunt însă și creștini care nu înțeleg adevărata semnificație a acestei rânduieli bisericești, așteptându-l și primindu-l pe preot cu televizorul deschis, sau cu țigara aprinsă, având o atitudine indecentă, care trădează de cele mai multe ori totala lor indiferență față de lucrarea Bisericii în lume. Nu-i judecăm pe unii ca aceștia, căci suntem convinși că o fac cel mai adesea din neștiința și din necunoașterea valorii marelui moment la care sunt făcuți părtași. Mai degrabă ne-am propus să conștientizăm întreg ‘poporul lui Dumnezeu’, pe toți membrii Bisericii, despre valoarea și semnificația profund duhovnicească a unuia dintre marile momente ale casei și familiei lor, sfințirea de Bobotează. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 5 ianuarie 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente