Bisericile închinate Sfintei Parascheva, din Patriarhia Română

Timp de aproape o săptămână țara noastră este centrul Ortodoxiei. La Iași dar și în întreaga Patriarhie Română este cinstită Sfânta Cuvioasă Parascheva, ale cărei moaște au fost dăruite domnitorului Vasile Lupu, în anul 1641, de Patriarhul Ecumenic Partenie. De patru secole credincioșii se roagă la racla cu cinstitele odoare și Dumnezeu, pentru rugăciunile Cuvioasei, îi ajută pe toți. Pentru a-și arăta evlavia față de Sfânta Parascheva, românii i-au închinat biserici, capele și troițe și și-au botezat copiii cu numele ei. Printre lăcașurile care-și vor sărbători hramul se află și Biserica parohiei „Sfânta Vineri-Nouă” din Capitală.

Credincioșii prezenți la Slujba Sfintei Liturghii se vor închina și la moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, ale Sfântului Haralambie, ale Sfântului Grigorie Teologul și la cele ale Sfinților uciși în Sinai și Rait, care se află în biserica parohiei din anul 1999.

De asemenea, și biserica Parohiei bucureștene „Dobroteasa” -foto- își va sărbători hramul. Sfântul lăcaș a fost ridicat în secolul al XVIII-lea, iar în prezent se află într-un amplu proces de renovare și restaurare.

Biserica parohiei Dobroteasa își mai sărbătorește hramul de sărbătoarea Bunei Vestiri, pe 25 martie, și de Sfânta Filofteia, pomenită în fiecare an pe 7 decembrie.

Tot pe 14 octombrie, după cum ne informează TRINITAS TV, își mai sărbătoresc primul hram sau al doilea și bisericile „Sfânta Ana” Batiștei, „Sfânta Vineri” Colentina, „Sfânta Vineri” Drumul Taberei, „Doamna Oltea”, „Sfânta Cuvioasă Parascheva” Mihai Bravu și „Sfântul Ierarh Calinic” Titan.

Printre lăcașurile de cult închinate Sfintei Cuvioase Parascheva se numără și biserica din Cartierul craiovean 1 Mai, care adăpostește o parte din veșmintele Sfintei. După cum ne informează Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia, momentele liturgice au debutat aseară cu slujba Vecerniei unită cu Litia, urmată de o procesiune în jurul sfântului lăcaș cu veșmintele Cuvioasei Parascheva, după care racla cu veșminte a fost depusă în fața bisericii, pentru ca toți credincioșii prezenți să o poată cinsti și închina. După cum ne-a spus părintele paroh Mircea Nincu, veșmintele Sfintei Parascheva au fost dăruite acestei parohii de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Astăzi, în ziua praznicului, va fi oficiată slujba Sfintei Liturghii, urmată de o slujbă de pomenire a celor trecuți la cele veșnice.

De asemenea, de praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, Mănăstirea Popânzălești, din Protoieria Craiova Sud, județul Dolj, își va serba cel de-al doilea hram.

Situată la aproximativ 20 de kilometri distanță de orașul Craiova, în direcția Balș-Slatina, cinstitul așezământ se numără în rândul celor mai vechi vetre monahale din Oltenia. Locul unde a fost așezată piatra de temelie se găsește în apropierea fortificației Romula, fosta capitală a Daciei Malvensis. Mănăstirea Popânzălești este menționată în documentele vremii începând cu anul 1678, când a fost închinată ca metoc al Episcopiei de Râmnic, de către logofătul Hamza, ctitorul ei de drept. Spre sfârșitul vieții, Hamza a îmbrăcat rasa monahală sub numele de Ioan și a lăsat cu limbă de moarte ca toată averea sa să fie închinată mănăstirii.

În 1799, sfânta mănăstire a fost reclădită prin râvna arhimandritului Metodie, iar în perioada de păstorire a episcopilor râmniceni, Chesarie și Filaret, ea a devenit un adevărat centru de desfacere pentru cărțile tipărite la Vâlcea. În timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853; 1854-1856), la biserica mănăstirii au loc numeroase lucrări de restaurare și reconsolidare, aceasta fiind serios avariată în urma cutremurului din 1838. De asemenea, odată cu venirea Sfântului Ierarh Calinic, lucrările de restaurare s-au intensificat, finalizându-se într-o perioadă relativ scurtă. Tot în timpul păstoririi Sfântului Calinic pe aceste plaiuri, biserica a fost împodobită cu numeroase obiecte de cult care se mai păstrează și astăzi. După legea secularizării, atunci când i-au fost confiscate aproape toate proprietățile, mănăstirea a intrat în declin. Din 1870, a devenit biserică de mir, călugării ei fiind risipiți pe la alte mănăstiri. A fost reactivată după anul 1990, primind ca ocrotitoare și pe Cuvioasa Parascheva.

Un loc drag Sfântului Ierarh Calinic

Pe lângă vechile hramuri, ‘Sfântul Ierarh Nicolae’, ‘Sfântul Grigorie Decapolitul’, ‘Sfântul Grigorie Milostivul’, mănăstirea a primit ca hram principal ‘Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica’, denumire sub care este cunoscută astăzi. Aceasta a fost dorința mitropolitului Nestor, care a ținut să marcheze astfel locul în care se retrăgea adesea sfântul în perioada slujirii sale la Craiova. În biserică mai există încă vechile icoane și obiecte de cult aduse din perioada Sfântului Calinic, acestea fiind cinstite în chip deosebit de părinții călugări. ‘Suntem norocoși să sărutăm aceleași icoane pe care le-a sărutat și Sfântul Ierarh Calinic’, mărturisește părintele protosinghel Fanurie Chiriță, starețul mănăstirii.

Biserici și mănăstiri din Arhiepiscopia Alba Iuliei cu hramul Cuvioasa Parascheva

Mai multe biserici și mănăstiri din Eparhia Alba Iuliei au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasa Parascheva. În Protopopiatul Alba Iulia sunt 8 biserici închinate cuvioasei: Alba Iulia – Ampoi, Ampoița, Mesentea, Meteș și Tăuți. În protopopiatul Blaj sunt 2 biserici: Blaj – Spital și Bucerdea Grânoasă. În protopopiatul Aiud există o singură biserică cu hramul Cuvioasei Parascheva: capela din parohia Stremț II.

În județul Mureș există o singură biserică cu hramul Cuvioasei Parascheva: în parohia Filtișu Mare, din protopopiatul Reghin.

De asemenea, în ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Parascheva, Schitul de la Subpiatră își prăznuiește hramul. Slujba de hram a început încă de ieri, 13 octombrie, cu Privegherea ce cuprinde Vecernia Mare, Litia și Utrenia, iar astăzi se va oficia Taina Sfântului Maslu, Acatistul Cuvioasei Parascheva și Sfânta Liturghie arhierească săvârșită de către Înaltpreasfințitul Irineu al Alba Iuliei, după cum ne informează Radio Reintregirea. Schitul Subpiatră are în prezent 12 maici, stareță fiind maica Siluana Vaida.

Istoricul Schitului Subpiatră

Schitul de la Subpiatră din comuna Sălciua, din Munții Apuseni, este așezat pe locul unei vechi vetre monahale. Tradiția spune că încă din secolul al XIV-lea exista acolo o mănăstire de călugări. Cea mai veche mărturie scrisă se găsește pe paginile unei Cazanii a lui Varlaam, aflată acum la Muzeul Arhiepiscopiei din Alba Iulia, unde se menționează că acolo a viețuit monahul Toma și mai mulți ieromonahi. Biserica veche care există și astăzi are o inscripție la intrarea cu anul 1797 în cifre chirilice, dar păstrează icoane chiar mai vechi cum sunt icoanele împărătești, un Deisis și icoana Sfântului Nicolae, datate de Muzeul Astra din Sibiu în secolele XVII – XVIII. O altă mărturie a vechimii acestui locaș de rugăciune este și o icoane pe sticlă, care are peste 200 de ani.

Comentarii Facebook


Știri recente