Bisericile din capitala tarii, Bucuresti, se afla si ele in zi de sarbatoare

Biserica Flamanda din Bucuresti isi sarbatoreste azi cel de-al doialea hram. Inceputurile acestui sfant lacas sunt legate de un schit de lemn ridicat pe locul acesta in anul 1766. Amanunte ne-a oferit Pr. paroh David Prestoiu: ‘Biserica noastra cu hramul ‘Sf. Haralambie’ si ‘Adormirea Maicii Domnului’ este o biserica veche si poarta numele de ‘Biserica Flamanda’, datorita faptului ca a fost la inceput un schit al Patriarhiei Romane, unde erau gazduiti cei flamanzi si saraci, care asteptau ofrande si pomeniri la marile slujbe de la hramuri si sarbatori. Aceasta biserica este amplasata foarte aproape de Catedrala Patriarhala, pe strada Olimpului, nr. 17. Ea a fost, la inceput, un schit de lemn, facut in 1766, de catre un anume Dimitrie si inchiant ca metoc al Mitropoliei. In anul 1782, s-a ridicat biserica din zid, de catre Istrate Verhovnicul si Constantin Cretulescu. De asemenea, biserica aceasta a fost inzestrata in mai multe randuri si reparata cu prijinul domnitorilor fanarioti, Alexandru Moruti si altii. Ulterior, a fost restaurata si in zilele regelui Carol I si a primit donatii importante din partea breslei croitorilor, constand in obiecte de cult, dar si unele bunuri imobiliare, care se pastreaza, si astazi, in inventarul biserici noastre’. La Biserica Flamanda din Bucuresti se afla si o icoana facatoare de minuni. De asemenea, catapeteasma bisericii este deosebit de valoroasa. Amanunte am aflat de la Pr.paroh David Prestoiu: ‘Pictura bisericii a fost facuta, initial, in fresca si, apoi, a fost repictata in ulei, in anul 1871. In prezent, in anii ’80, mai precis intre 1983-1987, a fost realizata o noua pictura in fresca, pe toata suprafata interioara, de catre pictorul Grigorie Popescu si restauratoarea Maria Popescu-Dragomir. Biserica noastra are o icoana a Maicii Domnului, considerata facatoare de minuni, pomenita de Nicolae Iorga intre icoanele facatoare de minuni din Bucuresti. Icoana facatoare de minuni, Cazanscaia, care este amplasata la catapeteasma, ca icoana imparateasca. De asemenea, in inventar se mai afla si alte obiecte de valoare, cu vechime de secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea’. Cum este sarbatorit hramul la biserica Flamanda din Bucuresti ne-a spus tot Pr. paroh David Prestoiu:’Hramul bisericii noastre va cunoaste, ca sa zicem asa, desfasurarea normala a unui hram de biserica de parohie, cu prezenta preotilor slujitori, cu preoti invitati, cu prezenta enoriasilor nostri, care au contribuit, cu multa dragoste si jertfelnicie, la infrumusetarea sfantului lacas, la pregatirea agapei traditionale, care are loc dupa hram si ii asteptam pe toti musafirii care, nu ne indoim ca, in aceasta zi, vor fi in numar mare, pentru a ne ruga impreuna Maicii Domnului, spre a fi ocrotiti si aparati de toate relele si spre a revarsa, asupra noastra, puterea ei mijlocitoare catre Fiul ei si Mantuitorul nostru Iisus Hristos’. Un alt sfant lacas ce isi sarbatoreste hramul este Biserica ‘Adormirea Maicii Domnului’, din cartierul Militari. Biserica a fost costruita in anul 1886, iar in 1943, precum si dupa 1990, la acest lacas au avut loc importante lucrari de reamenajare. Pr. profesor Stefan Bughiu, parohul bisericii ne-a oferit detalii:’Biserica cu hramul ‘Adormirea Maicii Domnului’, se afla in cartierul Militari. Ea a fost construita in anul 1886, de familia Nicolae si Anastasia Manolescu. Ulterior, ea a fost marita in anul 1943, prin ceea ce astazi este pronaosul si, a doua marire, a avut loc dupa anul 1990, cand s-a adaugat pridvorul de astazi. Biserica a fost pictata de Ioan Colonitiu, ucenic al lui Tatarascu. Dupa 1990, s-a reusit si ridicarea unui aghiazmatar al bisericii, pe care il folosim de Boboteaza, in Vinerea din Saptamana Luminata, ca si cu ocazia hramului, de ‘Adormirea Maicii Domnului’. Cat priveste modul in care se desfasoara hramul la aceasta biserica aflam tot de la Pr. David Prestoiu: ‘Hramul bisericii noastre ‘Adormirea Maicii Domnului’, pe care il praznuim in fiecare an, incepand de seara, prin priveghere, prin prohodul Maicii Domnului, iar a doua zi facem Sf. Liturghie, dupa care impart credinciosilor care iau parte, pachete. Tot cu aceasta ocazie, noi, consiliul parohial, decide sa dam niste ajutoare enoriasilor nevoiasi din parohia noastra’. Biserica ‘Sfantul Silvestru’ are ca hram sarbatoarea ‘Adormirii maicii Domnului’. Aceasta este atestata documentar din anul 1743. In decursul anilor, insa, biserica a fost reconstruita in doua randuri, in forma actuala datand din anul 1907. Pr. Nicolae Bordasiu, parohul acestui sfant lacas ne-a oferit amanunte: ‘Cea dantai zidire ca biserica pe acest loc a fost facuta din 1783, de catre doi oameni credinciosi, piosi, care s-au numit Parvan Abagiul sau Postavarul si sotia lui, Stanca jupaneasa. Mai tarziu, un grup de ciresari au facut, in 1839, o noua biserica a carei pisanie a ramas pana astazi incastrata in zidul noii biserici, care s-a ridicat acum 100 de ani, incat, in 2007, deci peste doi ani, noi vom sarbatori suta de ani, centenarul bisericii noi care a fost facuta pe locul celei vechi, dar intr-un stil cu totul nou’. Pr. Nicolae Bordasiu ne-a prezentat modul in care enoriasii parohiei ‘Sf. Silvestru’ intampina sarbatoarea hramului : ‘In ziua hramului, de Adormirea Maicii Domnului, biserica aduna pe toti enoriasii si inchinatorii, pentru a aduce totodeauna un omagiu ctitorilor care au zidit cea dintai biserica pe acest loc si, in felul acesta, durerea lor care a durat si dureaza noi o cinstim si ne rugam Maicii Domnului ca toti ctitorii sa aiba ocrotirea ei in viata de dincolo’. De asemenea, Pr. Nicolae Bordasiu ne-a vorbit si despre obiectele de patrimoniu ale Bisericii ‘Sf. Silvestru’: ‘Avem lucruri foarte frumoase si, as remarca, unul chiar foarte interesant pentru ca cineva din inaintasii nostri a ingemanat un potir, care are cupa de la prima biserica din 1743, iar piciorul cu inscriptie pe el de la a doua biserica, de la 1836. Avem Evanghelie veche si, ceea ce as remarca, avem o carte extrem de valoroasa. Este o traducere a lui Eufrosin Poteca, arhimandritul care a fost profesor la cea dintai scoala romaneasca, la Sf. Sava, din Bucuresti. Apoi, mai sunt carti deosebite cum ar fi ‘Cuvintele Sf. Teodor Studitul’, tiparit in 1784, ‘Pravoslavnica marturisire ortodoxa’, din 1827 si atatea altele, inca’. Si Biserica Udricani, din Bucuresti, isi serbeaza hramul. Sfantul lacas a fost ridicat in secolul al XVIII-lea, in timpul domnitorului Ioan Ghica. Inca din primii ani de la infiintare la aceasta biserica a fost infiintata o scoala romaneasca de caligrafie, la care au studiat numeroase personalitati ale timpului. Pr. Constantin Patuleanu, parohul bisericii ne-a oferit amanunte:’Este o biserica cu un istoric deosebit pentru faptul ca dintr-un inceput aceasta biserica a fost inzestrata cu o coala romaneasca, o scoala de caligrafie, aici predand dascali renumiti, unde au facut carte o serie de personalitati ale timpului, printre care Radu Greceanu, poetii Vacaresti, Nanescu, mai tarziu, pe la 1800, chiar Petre Ispirescu, incat biserica Udricani si-a facut din plin datoria, atat fata de credinciosii pe care i-a insotit in rugaciune de-a lungul timpului, dar si prin educatia pe care a promovat-o la aceasta scoala’. Pr. Constantin Patuleanu ne-a vorbit si despre actiunile filantropice si social-caritative desfasurate de-a lungul anilor pe langa Biserica Udricani:’In acelasi timp, Biserica a fost inzestrata cu un azil de batrani. Iata ca , in aceasta epoca brancoveneasca sau postbrancoveneasca, s-a stiut sa se continue traditia, aceea de a construi pe langa biserica o scoala cat si un azil pentru nevoile batranilor, care erau parasiti de catre familiile lor. Pe de alta parte, trebuie sa afirmam aici si sa spunem ca, pe la 1877, protopopul Tudor Iconomul, construia langa biserica un institut de binefacere, care poarta numele, pana astazi, ‘Institutul Tudor Iconomul’. Acest institut era cladit pentru femeile vaduve si sarace si, banuim noi, pentru vaduvele de razboi, cel de independenta de la 1877′. De asemenea, Pr. Constantin Patuleanu ne-a vorbit si despre obiectele de patrimoniu ale Bisericii Udricani: ‘Biserica are, intr-adevar, si cateva obiecte mai deosebite, mai ales icoane foarte vechi, cum ar fi icoana Maicii Domnului-Oranta, cum se mai zice, o icoana de dimensiuni mari, de 1.20m pe 20, apoi e vorba de icoana Sf. Nicolae, de icoana Mantuitorului nostru Iisus Hristos si de alte multe icoane, pe care, din pacate, n-am reusit sa le identificam in totalitate si sa le restauram pentru ca sunt doar de cateve luni la biserica aceasta si biserica trebuie restaurata’.

Comentarii Facebook


Știri recente