Bisericile aromânilor din Pind

Pentru aromâni, lăcașul de cult a reprezentat unul dintre pilonii existenței lor în leagănul civilizației pe care au realizat-o în Peninsula Balcanică, informează „Ziarul Lumina”.

Cu toate încercările de grecizare, prin impunerea limbii grecești în cult și educație sau prin campaniile de convertire la catolicism la care au fost supuși în sec. al XIX-lea, aromânii au rămas fideli credinței strămoșești, a celei primite de la Constantinopolul romeilor de la care se revendicau ca urmași. O parte din zonele locuite de aromâni, poate cea mai importantă din ținutul Macedoniei, a fost în Munții Pindului, nordul Greciei de astăzi. Încă din timpul ocupației otomane, ei au beneficiat de o autonomie, inclusiv religioasă, care le-a permis să-și continue existența în locurile natale și să-și păstreze identitatea etnică și spirituală. Astfel, multe dintre lăcașurile de cult ale aromânilor din Pind s-au păstrat, în perioada interbelică putând fi identificate cele de la Samarina, cu hramul ‘Sf. Ilie’, de la Avdela cu hramul ‘Sf. Athanasie’ și Mănăstirea ‘Sf. Treime’, apoi de la Breaza sau Perivoli. În aceste lăcașuri slujeau preoți aromâni, care după 1868 erau salarizați de Statul român, dar care după 1912 – 1913, când Macedonia a intrat în componența Greciei, aceștia au dispărut. În anii 1928 – 1930, slujbele mai erau săvârșite de preoți aromâni, dar în limba greacă, doar în Avdela și Perivoli.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…