Biserica și Revoluția română din 1989

Miercuri, 9 decembrie, a avut loc dezbaterea cu titlul „Biserica și Revoluția română din 1989 – Rememorare după 20 de ani – 1989-2009”, organizată de Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și Centrul de Studii și Documentare „Societate, Drept, Religie”. Dezbaterea a avut loc începând cu ora 14:00 în Amfiteatrul „Dumitru Stăniloae” al Facultății de Teologie. Între 8 și 10 decembrie, în sala de lectură „Teodor M. Popescu” a Bibliotecii Facultății de Teologie a fost organizată o expoziție cu documente de arhivă despre activitatea Securității înainte de 1989, informează ediția de astăzi a cotidianului Ziarul Lumina.

La dezbatere au participat Cazimir Ionescu, secretar de stat în cadrul CNSAS, dr. Constantin Buchet, membru CNSAS și profesor de Istorie în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, dr. Laurențiu Tănase, membru CNSAS și profesor în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, și dr. Dumitru Dincă, director de programe în cadrul Televiziunii Române. Din partea conducerii Facultății de Teologie au participat pr. prof. dr. Emanoil Băbuș și pr. conf. dr. Daniel Benga, prodecani. Dezbaterea a început cu o rugăciune, urmată de ascultarea imnului de stat al României și un moment de reculegere pentru eroii căzuți în timpul Revoluției din 1989. În deschidere, a fost proiectat un film documentar realizat de TVR cu imagini-document din timpul Revoluției din decembrie 1989 de la Iași, Timișoara și București.

Motivația acestei dezbateri a fost prezentată de dr. Laurențiu Tănase, organizatorul evenimentului: „Am dorit să organizăm această dezbatere, în primul rând plecând de la convingerea că aceste momente trebuie în mod deosebit marcate, amintite, memorate și re-memorate. De aceea, dezbaterea noastră de astăzi se adresează unei rememorări a evenimentelor din 1989. Pentru aceea, adresez rugămintea ca acest subiect să fie bine memorat de cei care erau prea tineri atunci când s-a petrecut, iar pentru cei care l-au trăit ca martori oculari, acest eveniment vă propun să-l rememorăm astăzi”.

Cazimir Ionescu, care în anul 1989 era senator, membru al Consiliului Provizoriu de U-niune Națională și participant la Revoluția română, a vorbit despre „Baricada de la Inter – memorialistică”, din perspectiva celui ce a luptat pentru libertatea noastră în acea baricadă de la Intercontinental.

Constantin Buchet, profesor de Istorie la SNSPA, cercetător în cadrul Academiei Române, a vorbit despre „Cauzele socio-economice și politice care au favorizat Revoluția din 1989”. De asemenea, Titi Dincă, absolvent al Facultății de Teologie din București, astăzi director de programe în cadrul TVR, a amintit „Prezența și rolul televiziunii în timpul Revoluției din 1989”.

Sprijinul Bisericii pentru victimele Revoluției din decembrie 1989

Prof. dr. Laurențiu Tănase a vorbit despre „Biserica și Revoluția din 1989”, spunând că, „indiscutabil, Biserica a avut un suport moral deosebit de important, un sprijin moral deosebit de mare și, dacă în momentul explicit al Revoluției, în seara baricadei, evident că nu știam direcțiile și drumul pe care îl vom urma, începând cu a doua zi, a treia zi, Biserica a fost alături de manifestanți, ușile bisericilor s-au deschis. Nu doar prin suportul moral, prin rugăciunile înățate, ci a existat un sprijin concret, a fost un apel din partea Sfântului Sinod și personal al Preafericitului Teoctist, astfel încât să se creeze comitete care să sprijine pe cei care aveau decedați în familie din cauza manifestațiilor din București sau din alte orașe, Biserica și preoții să contribuie la îngroparea celor morți, la sprijinirea celor care erau în spital, acolo unde era nevoie și locuințele fuseseră distruse, să fie sprijiniți cetățenii cu cele necesare traiului în zilele respective”. Totodată, domnia sa a transmis un mesaj pentru tinerii prezenți la această dezbatere: „La 20 de ani de la Revoluție, noi, ca viitori preoți ai Bisericii – mă refer la studenții facultății noastre -, avem obligația morală să învățăm acest moment, ținând cont de faptul că mulți dintre tinerii teologi prezenți astăzi în sală au împlinit de curând vârsta de 20 de ani. Cei care au trăit acele momente, indiferent de vârstă, să-și amintească, în permanență, ca o datorie morală și ca o responsabilitate pentru anii care vor veni, iar pentru viitorii slujitori ai altarelor cred că este, într-o mai mare măsură, o responsabilitate patriotică”.

Cadoul sfânt al libertății

Profesorul Laurențiu Tănase a prezentat un text apărut în periodicul „Vestitorul Ortodoxiei” din 12 ianuarie 1990, semnat de un tânăr călugăr cu numele Daniel Ciobotea, cel care avea să devină Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, iar astăzi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române: „Revoluția română, care a fost, în același timp, și sacrificiu și minune, și cruce și renaștere, a adus poporului nostru captiv și umilit cadoul sfânt al libertății. Înțelegerea și utilizarea acestui cadou necesită o profundă renaștere spirituală, a conștiințelor și a sufletelor, proces care, în opinia noastră, nu poate avea ca fundament decât credința vie în Dumnezeu. Experiența libertății ne obligă eliberarea și renașterea conștiinței și inimilor, care trebuie să fie purificate și vindecate de spiritul pervertit al dictaturii, minciuna, dedublarea personalității, neîncrederea totală, suspiciunea, oportunismul și răzbunarea prin umilirea celorlalți. Cadoul sfânt al libertății este numai un mic și minunat grăunte acum; totuși, el trebuie cultivat și îngrijit pentru a rodi fructele binefacerii și orice lipsă de atenție sau de răbdare poate pune în pericol acest sfânt cadou”.

Documente din arhiva fostei Securități, expuse în Facultatea de Teologie

Despre expoziția din sala „Teodor M. Popescu”, domnul Laurențiu Tănase a afirmat: „Pentru a crea un cadru favorabil înțelegerii evenimentelor din decembrie ’89, am organizat pentru trei zile o expoziție în sala de lectură a bibliotecii, cu exponate din arhiva Securității, aparținând arhivei CNSAS. Am adus o serie de aparate pe care Securitatea le folosea pentru filaj, pentru cenzură, pentru bruiajul informațional. Am adus, de asemenea, în original, dosarul penal de condamnare al părintelui Dumitru Stăniloae, profesor al facultății noastre, și multe alte informații pe care am considerat că studenții noștri trebuie să le cunoască pentru a înțelege ce a fost înainte de ’89, ce sens a avut Revoluția din ’89, tocmai ca să prețuim demnitatea de astăzi și libertatea noastră”.

Comentarii Facebook


Știri recente